ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 570/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, la data de 14 iunie 2006, reclamanta A.V.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S.I.F. M. Bacău, obligarea acestuia la plata sumei de 420.000 mărci germane, reprezentând valoarea obligației de plată rezultată din avalizarea de către pârât a biletelor la ordin emise de SC T.E. SRL, societate preluată de către A.V.A.S., prin contractul de cesiune de creanță din 28 iulie 1999 încheiat cu B. SA. Prin sentința nr. 159 din 8 septembrie 2006, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ a respins excepția necompetenței materiale, invocată prin întâmpinare de pârâtul S.I.F.

M. Bacău, și a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de același pârât, respingând, ca prescrisă, acțiunea formulată de reclamantă. Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta A.V.A.S., invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând că instanța de fond a reținut în mod greșit că, în cauză, a intervenit prescripția dreptului la acțiune. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Din conținutul acțiunii introductive de instanță, rezultă că obiectul acesteia îl constituie obligarea pârâtului S.I.F.

M. Bacău la plata către reclamanta A.V.A.S. a sumei de 420.000 mărci germane, reprezentând valoarea obligației de plată rezultată din avalizarea de către pârât a biletelor la ordin emise de SC T.E. SRL, societate preluată de către A.V.A.S., prin contractul de cesiune de creanță din 28 iulie 1999 încheiat cu B. SA. Litigiul dedus judecății este, deci, unul de natură comercială, născut ca urmare a efectuării unei operațiuni juridice calificate de dispozițiile art. 3 C. com., ca fiind faptă de comerț. Cum cererea reclamantei nu se încadrează, așadar, în dispozițiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ, nr. 554/2004, în mod greșit acțiunea a fost judecată de instanța de fond, ca instanță de contencios administrativ.

Pentru considerentele arătate și ținând seama de dispozițiile art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Cererile de orice natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de A.V.A.S., (..) sunt de competența Curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul pârâtului", recursul va fi admis și va fi casată sentința atacată, trimițându-se cauza, spre competentă soluționare, Curții de Apel Bacău, secția comercială. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de A.V.A.S., împotriva sentinței nr. 159 din 8 septembrie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre competentă soluționare, Curții de Apel Bacău, secția comercială. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2007.