ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 279/2007

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

data de 16 martie 2006, reclamantul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și

Dezvoltării Rurale a chemat în judecată pe pârâta Asociația A.J.V.P.S. Buzău,

solicitând constatarea nulității absolute a licenței nr. 19 din 11 iulie 2002,

eliberată pe numele pârâtei.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că, în urma unui control efectuat în baza art. 3 din O.M. nr.

93/2003, pârâta nu deține act constitutiv, act ce nu era deținut nici în

momentul licențierii.

Pârâta a formulat

întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La data de 6 aprilie 2006, S.N.V.P.

Cerbul a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului, considerând

că licența eliberată pârâtei a fost obținută în mod nelegal, cererea fiind

admisă în principal de către instanță.

Prin sentința civilă nr. 146

din 15 iunie 2006, pronunțată în dosarul nr. 2610/2006, Curtea de Apel Ploiești,

secția comercială și de contencios administrativ, a respins excepțiile lipsei

calității procesuale pasive și a necompetenței materiale, a admis excepția

tardivității acțiunii, a respins acțiunea formulată, precum și cererea de

intervenție formulată în interesul reclamantului.

Pentru a se pronunța astfel,

Curtea de apel a reținut că excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a

necompetenței materiale sunt neîntemeiate, deoarece beneficiara licenței este

pârâta, iar actul atacat este emis de o autoritate publică centrală.

Curtea a admis excepția

tardivității formulării acțiunii, considerând că, în baza Legii nr. 554/2004,

orice act administrativ, poate fi atacat într-un termen cuprins între 30 de

zile și până la 1 an de la data emiterii actului, conform art. 11 alin. (2).

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs, reclamantul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării

Rurale, pentru motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Recurentul-reclamant

consideră că termenul de introducere a acțiunii în instanță începe să curgă de

la momentul efectuării controlului.

Împotriva aceleiași sentințe

a formulat recurs, și pârâta Asociația J.V.P.S., pe aspectul neacordării

cheltuielilor de judecată de către instanța de fond în temeiul art. 274 C. proc. civ.

Recursurile nu sunt fondate.

Astfel, reclamantul-recurent

a solicitat constatarea nulității absolute a unui act administrativ emis de

către această autoritate.

Ne aflăm în prezența cazului

prevăzut de art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, când însăși autoritatea

publică emitentă a unui act administrativ nelegal solicită instanței de

contencios administrativ, constatarea nulității acestui act.

Practica Înaltei Curți de

Casație și Justiție a stabilit că asemenea acțiuni sunt prescriptibile în

termenul prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, neavând

relevanță formularea „constatarea nulității” actului, având în vedere că în

materia dreptului administrativ nu are relevanță distincția între anularea/nulitatea

unui act juridic ca în dreptul civil.

În prezenta cauză, părțile nu

au contestat caracterul prescriptibil al acțiunii formulate, ci numai momentul

de la care curge termenul prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

În opinia recurentului,

acest termen începe să curgă de la momentul efectuării controlului.

O atare interpretare este

contrară celor menționate în art. 11 alin. (2).

Acest text este neechivoc,

în sensul că acțiunea poate fi introdusă nu mai târziu de un an de la data

emiterii actului.

Actul atacat este emis la 11

iulie 2002, peste termenul de un an analizat.

Rezultă că instanța de fond

a făcut o interpretare corectă a dispozițiilor legale în materie, urmând ca în

temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte să respingă

recursul reclamantului, ca nefondat.

La rândul său, pârâta a

criticat sentința recurată, pe motivul încălcării prin art. 274 C. proc. civ., nefiindu-i acordate cheltuielile de judecată efectuate în această fază procesuală.

Recursul nu este fondat și

urmează a fi respins, întrucât pârâta nu a depus la dosarul de fond dovada efectuării

acestor cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile formulate de către recurentul-reclamant Ministerul Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale și recurenta-pârâtă Asociația J.V.P.S. Buzău

împotriva sentinței civile nr. 146 din 15 iunie 2006, pronunțată în dosarul nr.

2610/2006, de către Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, în contradictoriu cu intimatul-intervenient S.N.V.P. Cerbul.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 ianuarie 2007.