ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 279/2007

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 16 martie 2006, reclamantul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a chemat în judecată pe pârâta Asociația A.J.V.P.S. Buzău, solicitând constatarea nulității absolute a licenței nr. 19 din 11 iulie 2002, eliberată pe numele pârâtei. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în urma unui control efectuat în baza art. 3 din O.M. nr. 93/2003, pârâta nu deține act constitutiv, act ce nu era deținut nici în momentul licențierii. Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. La data de 6 aprilie 2006, S.N.V.P. Cerbul a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului, considerând că licența eliberată pârâtei a fost obținută în mod nelegal, cererea fiind admisă în principal de către instanță.

Prin sentința civilă nr. 146 din 15 iunie 2006, pronunțată în dosarul nr. 2610/2006, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a necompetenței materiale, a admis excepția tardivității acțiunii, a respins acțiunea formulată, precum și cererea de intervenție formulată în interesul reclamantului. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de apel a reținut că excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a necompetenței materiale sunt neîntemeiate, deoarece beneficiara licenței este pârâta, iar actul atacat este emis de o autoritate publică centrală.

Curtea a admis excepția tardivității formulării acțiunii, considerând că, în baza Legii nr. 554/2004, orice act administrativ, poate fi atacat într-un termen cuprins între 30 de zile și până la 1 an de la data emiterii actului, conform art. 11 alin. (2). Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, reclamantul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pentru motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Recurentul-reclamant consideră că termenul de introducere a acțiunii în instanță începe să curgă de la momentul efectuării controlului. Împotriva aceleiași sentințe a formulat recurs, și pârâta Asociația J.V.P.S., pe aspectul neacordării cheltuielilor de judecată de către instanța de fond în temeiul art. 274 C. proc.

civ. Recursurile nu sunt fondate. Astfel, reclamantul-recurent a solicitat constatarea nulității absolute a unui act administrativ emis de către această autoritate. Ne aflăm în prezența cazului prevăzut de art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, când însăși autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal solicită instanței de contencios administrativ, constatarea nulității acestui act. Practica Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că asemenea acțiuni sunt prescriptibile în termenul prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, neavând relevanță formularea „constatarea nulității” actului, având în vedere că în materia dreptului administrativ nu are relevanță distincția între anularea/nulitatea unui act juridic ca în dreptul civil.

În prezenta cauză, părțile nu au contestat caracterul prescriptibil al acțiunii formulate, ci numai momentul de la care curge termenul prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. În opinia recurentului, acest termen începe să curgă de la momentul efectuării controlului. O atare interpretare este contrară celor menționate în art. 11 alin. (2). Acest text este neechivoc, în sensul că acțiunea poate fi introdusă nu mai târziu de un an de la data emiterii actului. Actul atacat este emis la 11 iulie 2002, peste termenul de un an analizat. Rezultă că instanța de fond a făcut o interpretare corectă a dispozițiilor legale în materie, urmând ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ., Înalta Curte să respingă recursul reclamantului, ca nefondat. La rândul său, pârâta a criticat sentința recurată, pe motivul încălcării prin art. 274 C. proc. civ., nefiindu-i acordate cheltuielile de judecată efectuate în această fază procesuală. Recursul nu este fondat și urmează a fi respins, întrucât pârâta nu a depus la dosarul de fond dovada efectuării acestor cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de către recurentul-reclamant Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și recurenta-pârâtă Asociația J.V.P.S. Buzău împotriva sentinței civile nr. 146 din 15 iunie 2006, pronunțată în dosarul nr. 2610/2006, de către Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, în contradictoriu cu intimatul-intervenient S.N.V.P. Cerbul. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2007.