ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6186/2007

Deliberând în condițiile art. 256 C.

proc. civ. asupra recursului de față, constată următoarele:

Tribunalul Timiș, prin sentința

civilă nr. 1050 din 21 septembrie 2004 a respins contestația formulată de

contestatoarea I.M.L., împotriva intimaților primarul și Primăria municipiului

Lugoj, Consiliul Local al municipiului Lugoj, Prefectura județului Timiș,

Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că imobilul în litigiu, teren în suprafață de 590 mp, nu a avut

destinația de locuință, iar în conformitate cu art. 20 alin. (2), (7) și art. 9

din Legea nr. 10/2001 contestatoarei i s-a făcut ofertă de acordare de acțiuni

la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia civilă nr. 192 din 31 ianuarie 2005 a respins apelul declarat de

reclamanta I.M.L., împotriva sentinței civile nr. 1050 din 21 septembrie 2004

pronunțată de Tribunalul Timiș, în contradictoriu cu primarul și Primăria

municipiului Lugoj, municipiul Lugoj prin primar, Prefectura Județului Timiș și

Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea

nr. 10/2001, reclamanta, are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent

constând în acordarea de titluri de valoare nominală, de acțiuni ori prin compensare

cu alte bunuri, pentru terenul în litigiu, 590 mp situat în municipiul Lugoj,

județul Timiș.

Împotriva deciziei civile mei sus

menționată, au declarat recurs A.I.C.G. și I.I., în calitate de succesori

legali ai autoarei I.M.L., criticând-o ca fiind nelegală, invocând art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

- Dispozițiile art. 9 din Legea nr.

10/2001 nu-și găsește aplicabilitate în cauză întrucât această dispoziție

stabilește acordarea de titluri de valoare pentru situațiile când imobilele

aveau altă destinație decât de locuință și care au fost demolate sau a căror

restituire în natură nu este posibilă.

-Terenul în litigiu fiind situat în

intravilanul localității Lugoj județul Timiș nu putea avea altă destinație

decât aceea pentru edificarea unei locuințe.

- Pentru terenul în litigiu a mai

solicitat despăgubiri prin echivalent, sub formă de despăgubiri bănești,

evaluate la nivelul valorii actualizate de circulație al imobilului respectiv.

Recursul nu este fondat.

Reclamanta I.M.L. a revendicat în

condițiile art. 22-24 din Legea nr. 10/2001 republicată, terenul în suprafață

de 590 mp situat în municipiul Lugoj județul Timiș.

Cum terenul în litigiu este afectat

în întregime de detalii de sistematizare și urbanism, primarul municipiului

Lugoj prin Dispoziția nr. 1195 din 22 martie 2004 a propus acordarea

reclamantei de acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de

capital, iar modalitatea concretă de acordare de acțiuni la societățile

comerciale tranzacționate pe piața de capital, va fi negociată de reclamantă cu

A.P.A.P.S. potrivit art. 36 din Legea nr. 10/2001.

Prin art. 9 alin. (2) din Legea nr.

10/2001 se instituie dreptul de opțiune al persoanei îndreptățite asupra uneia

sau unora din măsurile reparatorii în echivalent dintre cele arătate în textul de

lege.

Cum în speță, reclamanta a optat în

mod expres asupra măsurii reparatorii constând în acordarea de acțiuni la

societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital, cerere opțională

fila 36 dosar fond, corect instanța de apel a ținut seama de opțiunea

reclamantei privitoare la măsurile reparatorii ce i se cuvin pentru terenul în

litigiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamanții

A.I.C.G. și I.I. împotriva deciziei nr. 192 din 31 ianuarie 2005 a Curții de

Apel Timișoara, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 1 octombrie 2007.