ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.10.2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6915/2007

HOTĂRÂRE
19.10.2007
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6915/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La 14 decembrie 2006,

reclamantul S.E.H. a chemat

în judecată Primăria municipiului Cluj Napoca, prin primar, contestând

dispoziția nr. 20523 din 14 noiembrie 2006 prin care i s-a propus acordarea

despăgubirilor, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și

plată a acestora, pentru terenul situat în Cluj Napoca, în suprafață de 346 mp.

A solicitat anularea acesteia și

restituirea în natură a terenului mai sus individualizat, cu motivarea că

imobilul este liber, neocupat, acesta fiind proprietatea autoarei tabulare,

S.A., al cărei moștenitor este reclamantul.

Prin sentința civilă nr. 188/C din

18 martie 2007, Tribunalul Cluj a admis contestația, a anulat dispoziția nr.

20523 emisă de Primăria Municipiului Cluj Napoca la 14 noiembrie 2006 și l-a

obligat pe pârât să emită o dispoziție, în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care

să dispună restituirea în natură a terenului în suprafață de 346 mp,

reclamantului.

În motivarea sentinței, instanța de

fond a reținut că sunt incidente în cauză, prevederile art. 1, art. 7, art. 10

și art. 16 din Legea nr. 10/2001, potrivit cu care trebuie respectat, în

spiritul legii, caracterul reparatoriu al acestui act normativ, care prevede la

art. 1 și art. 7 regula restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de

stat, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

S-a arătat că terenul în litigiu

este afectat de amenajări cu caracter de utilitate publică, respectiv Sala de

sport construită pe o platformă betonată, aparținând Colegiului Tehnic de

Construcții „Anghel Saligny”, iar dispozițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001,

astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005, permit restituirea în

natură a imobilelor având destinații afectate nemijlocit activităților de

interes public, de învățământ, legiuitorul stabilind obligația de a-i menține

afectațiunea pe o perioadă prevăzută de lege.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel Primarul Municipiului Cluj Napoca, criticând-o pentru

netemeinicie și nelegalitate în sensul că instanța de fond a omis a dispune

efectuarea unei expertize tehnice pentru individualizarea terenului în litigiu.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă,

de muncă și asigurări sociale pentru minori și de familie, prin decizia nr.

171/A din 10 mai 2007 a respins ca nefondat apelul pârâtului, păstrând soluția

și motivarea Tribunalului Cluj, potrivit cu care, în conformitate cu

prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, în situația

imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) din Titlul I al

Legii nr. 247/2005, necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților

de interes public, de învățământ, sănătate, ori social- culturale, foștilor

proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora, li se restituie imobilul în

proprietate, cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o perioadă de până la

3 ani, pentru cele arătate la pct. 3 și 4 din anexa nr. 2 lit. a) din Titlul I

al Legii nr. 247/2005 sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii

deciziei sau dispoziției, pentru cele arătate la pct. 1 și 2 din anexa nr. 2

lit. a) din Titlul I al Legii nr. 247/2005.

Referitor la neadministrarea probei

cu expertiză, instanța de control judiciar ordinar a apreciat că proba nu este

utilă cauzei, în raport de înscrisul depus la dosar, respectiv adresa nr.

733470/452 din 19 octombrie 2005 a Consiliului Local al municipiului Cluj

Napoca, din conținutul căreia, rezultă, fără echivoc că terenul în litigiu cade

sub incidența prevederilor art. 16 din Legea nr. 10/2001.

Decizia Curții de Apel Cluj a făcut

obiectul criticilor promovate de Primarul municipiului Cluj Napoca pentru

motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul

interpretării greșite a prevederilor art. 10 alin. (2) și art. 16 din Legea nr.

10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.

Totodată, pârâtul a dezvoltat

critici privind netemeinicia hotărârii pronunțate.

Recursul este nefondat și urmează a

fi respins pentru considerentele ce succed.

Este de observat că motivul de

recurs ce vizează netemeinicia deciziei Curții de Apel Cluj, nu poate fi

examinat de instanță, întrucât pct. 10 al art. 304 C. proc. civ. a fost abrogat

prin O.U.G. nr. 138/2000.

Cât privește nelegalitatea

hotărârii, sub aspectul greșitei aplicări a prevederilor art. 10 alin. (2) și

art. 16 din Legea nr. 10/2001, cu modificările aduse prin Legea nr. 247/2005,

de imediată aplicare, motivul de recurs nu subzistă unei analize pertinente.

Astfel, prin acțiunea introductivă

de instanță, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, se invocă de către reclamant

un drept subiectiv, fundamentat direct și imediat pe un act de preluare abuzivă

a imobilului, solicitat a fi restituit în natură, adică pe un raport juridic

trecut.

În acest sens, efectele viitoare ale

unui asemenea raport juridic sunt imperativ determinate, după starea faptică a

imobilului și reglementate prin dispozițiile legii noi, respectiv ale art. 16

din Legea nr. 10/2001, în forma sa, astfel cum a fost modificată prin art. I

pct. 37 din Legea nr. 247/2005.

Aliniatul (1) al art. 16 din Legea

nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 a fost modificat prin Titlul I art. I

pct. 37 din Legea nr. 247/2005, în prezent având următorul conținut „(1) în

situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a), care

face parte integrantă din prezenta lege, necesare și afectate exclusiv și

nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social

culturale, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora li se

restituie imobilul în proprietate cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o

perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct. 3, și din anexa nr. 2

lit. a), sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a

dispoziției pentru cele arătate la pct. 1 și 2 din anexa nr. 2 lit. a).

În cazul concret, dedus judecății,

reclamantul a chemat în judecată pe emitentul dispoziției emisă în temeiul

Legii nr. 10/2001, solicitând anularea acesteia și obligarea pârâtului să-i

restituie în natură imobilul.

Instanțele de fond și apel au

deslușit corect raportul juridic ce a format obiectul investirii, Tribunalul

Cluj admițând contestația, anulând dispoziția Primarului municipiului Cluj

Napoca și obligându-l pe pârât să emită o nouă dispoziție de restituire în

natură a terenului, soluție ce a fost menținută de Curtea de Apel Cluj, prin

respingerea apelului declarat de pârât.

La stabilirea acestei soluții,

instanțele au avut în vedere principiul reparatoriu al restituirii în natură al

imobilului, conform art. 1 și art. 7 alin. (1), precum și dispozițiile

imperative, de imediată aplicare ale art. 16 din Legea nr. 10/2001, astfel cum

a fost modificată.

Respectarea scopului reparator, de

esența Legii nr. 10/2001 este în concordanță cu incidența în cauză a regulilor

de drept intertemporal, în contextul aplicării imediate a legii civile noi, așa

încât susținerile recurentului în sensul greșitei aplicări a prevederilor art.

16 din Legea nr. 10/2001 nu sunt fondate.

Corect instanțele au stabilit

obligativitatea aplicării legii noi, respectiv a art. I pct. 37 din Legea nr.

247/2005, deși prin noul lor conținut, acestea diferă esențial de vechile

reglementări, cuprinse în art.16 (în forma sa anterioară, nemodificată).

În vechea reglementare, anterioară

intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 art. 16 alin. (1) prevedea că „în

situația imobilelor ocupate de unitățile bugetare din învățământ, sănătate,

așezăminte social-culturale sau de instituții publice, sedii ale partidelor

politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare,

reprezentantele organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în

România, precum și de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în

vederea continuării activităților de interes public, social-culturale sau

obștesc, foștilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent,

în condițiile prezentei legi.

Prevederile mai sus evocate, nu pot

fi aplicate, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2005 așa

încât măsura de acordare a despăgubirilor în condițiile legii speciale privind

regimul de plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, ce a

fost propusă prin dispoziția nr. 20523 din 14 noiembrie 2006 nu este legală.

În consecință, Înalta Curte

apreciază recursul ca nefondat și urmează a-l respinge, în temeiul art. 312

alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

Respinge ca nefondat,

recursul declarat de pârâtul

Primarul Municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 171/A din 10 mai 2007

a Curții de Apel Cluj,

secția civilă de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

19 octombrie

2007.

Sursă