ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7534/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7534/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, contestatorul B.T., în contradictoriu cu Primăria municipiului Ploiești, a solicitat anularea Dispoziției nr. 8065 din 22 noiembrie 2005 emisă de aceasta, prin care a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului situat în Ploiești, județul Prahova. În motivarea contestației, petentul a arătat că prin dispoziția primarului s-a reținut în mod nereal că terenul care a aparținut părinților săi a devenit proprietate publică, teren aferent Hotelului Prahova, deoarece acest imobil poate fi restituit în natură, urmând ca, după restituire, să fie închiriat de la contestator pentru a i se asigura destinația de parc.
Prin sentința nr. 1660 din 27 decembrie 2006, Tribunalul Prahova a respins contestația, reținând că, din actele anexate la dosar, rezultă că imobilul compus din teren și construcție a aparținut autorilor contestatorului, B.V. și E., terenul fiind preluat de stat în baza Decretului nr. 92/1950, construcția fiind demolată în baza Decretului nr. 139/1983. S-a mai reținut că prin dispoziția nr. 8065 din 22 noiembrie 2005 emisă de Primarul Municipiului Ploiești s-a respins cererea contestatorului de restituire în natură a imobilului și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri prevăzute de Legea nr. 10/2001, modificată, pentru imobilul imposibil de restituit în natură, motivat de faptul că pe terenul revendicat s-a realizat utilitatea publică, fiind ocupat în prezent de parcul aferent Hotelului Prahova, iar construcțiile sunt demolate.
S-a mai reținut că, atâta timp cât terenul a fost preluat în baza Decretului nr. 92/1950, înseamnă că preluarea s-a făcut în mod abuziv, astfel încât cererea contestatorului de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 este întemeiată. De asemenea, atâta timp cât construcția a fost demolată, iar terenul este ocupat de parcul aferent Hotelului Prahova, în mod corect Primăria Municipiului Ploiești a stabilit că, în cauză, contestatorul este îndreptățit să primească măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri prevăzute de Legea nr. 10/2001, imobilul fiind imposibil de restituit în natură. Împotriva sentinței contestatorul a declarat apel. Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 227 din 8 mai 2007, a respins apelul ca nefondat.
Instanța de apel a reținut că, deoarece din adresa Primăriei Ploiești nr. 4326/2005 rezultă că terenul solicitat este afectat de utilitate publică, fiind ocupat de spații verzi și parcare amenajată, nu este necesară efectuarea unei expertize tehnice pentru stabilirea unei situații confirmate de intimată. Împotriva acestei decizii, contestatorul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate. Acesta a arătat, în esență, că se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei la instanța de apel pentru efectuarea unei expertize topometrice care să evidențieze terenul liber ce poate fi restituit în natură.
Recursul se va admite pentru argumentele ce succed: În mod greșit instanța de apel a înlăturat criticile contestatorului privind faptul că Primăria Municipiului Ploiești nu a prezentat o expertiză tehnică din care să reiasă imposibilitatea restituirii terenului aferent construcției ce a fost demolată, pe motiv că din adresa nr. 4326/2005 a Primăriei rezultă că terenul solicitat de contestator nu este liber, ci afectat de utilitate publică. În mod nelegal, instanța de apel a dat forță probantă și exclusivă unui act ce emană de la una din părți. Într-adevăr, la fila 9 din dosarul de apel, se află o adresă a Primăriei Municipiului Ploiești către instanță, în care se arată că terenul este afectat de utilitate publică, fiind ocupat de spații verzi și parcare amenajată.
Această susținere este în contradicție cu susținerea contestatorului referitor la faptul că terenul pe care îl revendică este liber. Rezultă, astfel, că se impune efectuarea unei expertize topometrice care să stabilească cu certitudine dacă terenul este liber sau nu, care să stabilească natura juridică a terenului. În consecință, hotărârea recurată se va casa, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare la aceeași curte de apel. Cu ocazia rejudecării cauzei, după efectuarea expertizei, instanța va analiza și celelalte motive ca susțineri de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Admite recursul declarat de B.T. împotriva deciziei nr. 227 din 8.05.2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Ploiești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2007.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.