ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 906/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 30 mai 2008,

reclamantul C.C. a chemat în judecată Poliția Municipiului Iași și primarul

localității, solicitând obligarea pârâților să ia măsurile legale împotriva

persoanelor care folosesc clandestin un apartament situat în Iași.

Cauza a fost soluționată în

fond de Tribunalul Iași, secția comercială și contencios administrativ, prin

sentința civilă nr. 871 din 3 octombrie 2008 prin care s-a respins acțiunea ca

inadmisibilă.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamantul, cerere înregistrată la Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. 3635/99/2008.

Prin încheierea din 2

februarie 2009 această instanță a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a

Curții Constituționale, în vederea soluționării excepției de

neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 97/2005 și ale Legii nr. 230/2007,

pe considerentul că prevederile criticate nu au legătură directă și nemijlocită

cu soluționarea recursului.

Împotriva încheierii a

declarat recurs reclamantul C.C., arătând că instanța a procedat greșit,

reținând că dispozițiile legale a căror neconstituționalitate s-a invocat nu au

legătură cu soluționarea cauzei, deși, fiind neclare, dau naștere la

interpretări diferite, putând conduce la încălcarea unor drepturi

constituționale.

Examinând hotărârea atacată

în raport de criticile formulate și de prevederile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi

respins ca atare.

Astfel, Curtea reține că

prin O.U.G. nr. 97/2005 se reglementează activitatea de stare civilă și de

evidență informatizată a persoanelor, iar prin Legea nr. 230/2007 înființarea,

organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

În raport de prevederile art.

29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, se constată că instanța de

fond a respins în mod justificat cererea de sesizare a Curții Constituționale,

reținând că excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor cuprinse în

alin. (1) al textului menționat, în sensul existenței legăturii cu soluționarea

cauzei.

Astfel, examinând excepția

de neconstituționalitate, Curtea constată că motivul de neconstituționalitate

invocat nu privește dispozițiile legale criticate, ca atare, ci aplicarea lor,

aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată,

excede competenței instanței de contencios constituțional, aceasta neavând ca

atribuție cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești.

În raport de cele expuse mai

sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.C. împotriva încheierii din 2 februarie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 18 februarie 2009.