ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

La data de 10 februarie 2006,

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată plângerea

formulată de petiționarul M.T., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale nr. 474/P/2005 din 27 octombrie 2005 a Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Din oficiu, instanța a

dispus atașarea la dosarul cauzei a dosarului penal nr. 474/P/2005 al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a lucrării nr. 20055/458/N/2005

întocmită de același organ judiciar.

Judecând plângerea, Curtea a

verificat ordonanța atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosar,

reținând următoarele:

La data de 10 martie 2004,

partea vătămată M.T. s-a adresat Judecătoriei Slatina cu o plângere prealabilă

formulată împotriva lui D.M., la acel moment prefect al județului Olt, pentru

săvârșirea infracțiunii de calomnie prevăzută de art. 206 C. pen.

S-a arătat că în perioada

noiembrie – decembrie 2004, D.M. a afirmat în public, inclusiv în cadrul unei

conferințe de presă din 10 decembrie 2003, că partea vătămată a fost condamnată

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor și că ar trebui trimisă din nou în judecată pentru afacerile

ilegale pe care le desfășoară și pentru conduita incorectă pe care o are,

inclusiv aceea de a încerca să-l mituiască.

Prin încheierea din data de

13 iulie 2007 pronunțată în dosarul nr. 3169/2004 al Judecătoriei Slatina,

cauza a fost trimisă Judecătoriei Sfântu Gheorghe, ca urmare a admiterii

cererii de strămutare formulată.

Prin sentința penală nr. 449

din 25 octombrie 2004 (dosarul nr. 2676/2004), Judecătoria Sfântu Gheorghe a

dispus încetarea procesului penal față de inculpatul D.M. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 206 C. pen., în temeiul dispozițiilor art. 11 pct.

2 lit. b) C. proc. pen., combinat cu art. 10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Instanța de judecată a

constatat că plângerea părții vătămate a fost formulată peste termenul legal de

2 luni prevăzut de art. 284 C. proc. pen., calculat de la data de 14 decembrie

2003 (data apariției ultimului articol în presă) și care s-a împlinit înainte

de sesizarea instanței de judecată, 10 martie 2004.

Recursul declarat de partea

vătămată împotriva acestei sentințe a fost admis de Tribunalul Covasna prin

decizia penală nr. 6 R din 19 ianuarie 2005, cauza fiind trimisă spre

rejudecare instanței de fond.

Judecătoria Sfântu Gheorghe,

prin sentința penală nr. 200 din 18 aprilie 2004, a trimis cauza spre

competentă soluționare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, în considerarea calității de deputat dobândită de D.M. în urma

alegerilor din noiembrie 2004.

Prin rezoluția nr. 474/P/2005

din 27 octombrie 2005, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus neînceperea

urmăririi penale față de D.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de calomnie

prevăzută de art. 206 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în temeiul

dispozițiilor art. 228 alin. (4), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C.

proc. pen.

S-a reținut că afirmațiile

făptuitorului D.M. nu constituie calomnii întrucât, pe de o parte, ele reflectă

o realitate constatată printr-o hotărâre judecătorească, iar pe de altă parte,

ele reprezintă doar o informare a opiniei publice asupra unor măsuri

întreprinse de organele abilitate privind verificarea activității firmei

reprezentate de M.T., de efectuare a excavărilor de balast din zona lacului de

acumulare Slatina.

Verificările efectuate

ulterior au confirmat afirmațiile făptuitorului, ceea ce s-a apreciat ca fiind

încă o dovadă că acestea nu au avut un caracter calomniator.

În baza art. 278 C. proc.

pen., petiționarul M.T. a formulat plângere împotriva măsurii dispuse de

procuror.

Prin rezoluția nr. 20055/458/N/2005

din 12 ianuarie 2006, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția de urmărire penală și criminalistică, a respins plângerea ca nefondată.

În conformitate cu

dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., petiționarul a formulat

plângere în fața instanței împotriva rezoluției de netrimitere în judecată,

solicitând admiterea acesteia, desființarea rezoluției atacate și reținerea

cauzei spre judecare considerând că parchetul a fost greșit investit și nu era

îndreptățit să se pronunțe în această cauză.

Plângerea este nefondată.

Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție a fost legal investit și s-a pronunțat în cauză în

conformitate cu dispozițiile legale referitoare la competența după calitatea

persoanei și după materie.

În conformitate cu

dispozițiile art. 29 pct. 1 lit. a) și art. 209 alin. (3) C. proc. pen.,

urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror în cazul

infracțiunilor săvârșite de deputați și senatori.

Cum persoana împotriva

căruia s-a formulat plângere penală prealabilă, D.M., a dobândit calitatea de

deputat după săvârșirea infracțiunii, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.

40 alin. (2) C. proc. pen., competența de soluționare a cauzei revenind

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Soluția de netrimitere în

judecată dispusă de procuror este legală și temeinică.

Potrivit cercetărilor penale

efectuate în cauză, nu s-a confirmat faptul că afirmațiile publice făcute de D.M.

la adresa petiționarului au un conținut calomniator, ele referindu-se fie la

situații stabilite prin hotărâre judecătorească, fie la împrejurări de interes

public a căror rezolvare preocupa atât instituția prefectului județului Olt,

cât și opinia publică.

De altfel, infracțiunea de

calomnie prevăzută de art. 205 C. pen., a fost dezincriminată prin art. I pct. 56

din Legea nr. 278/2006, astfel că acțiunea penală nu mai poate fi exercitată în

cauză.

Plângerea petiționarului M.T.

fiind nefondată, Curtea urmează să o respingă, ca atare, potrivit dispozițiilor

art. 278

1

pct. 8 lit. a) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată,

plângerea formulată de petiționarul M.T. împotriva rezoluției nr. 474/P/2005

din 27 octombrie 2005, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Obligă petiționarul la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 lei.

Cu recurs,

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 octombrie 2006.