ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 991/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 991/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra conflictului negativ de competență de
față;
Prin cererea
înregistrată la 11 noiembrie 2005, pe rolul Tribunalului Brașov, reclamanții S.T.
și C.M.S. a chemat în judecată pe pârâții M.A. și Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, secția P.M., solicitând obligarea pârâților să
calculeze și să plătească drepturile provenind din diferența de salariu primită
începând cu data de 26 iulie 2005 și salariul pe care l-au avut până la această
dată, sume actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării
monedei naționale și până la data executării hotărârii judecătorești.
Prin sentința
civilă nr. 368/ M din 24 mai 2006, pronunțată în dosarul nr. 759/M/2005,
Tribunalul Brașov a admis excepția de necompetență materială și a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov, secția contencios
administrativ.
Pentru a se pronunța
astfel, Tribunalul a reținut că, deși reclamanții au calificat acțiunea ca
fiind un litigiu de muncă, sunt nemulțumiți de modul de calcul al drepturilor
salariale.
Tribunalul a apreciat
că se contestă stabilirea coeficientului de multiplicare și întrucât ordinele a
căror emitere se cere sunt acte administrative ale unei instituții centrale,
acțiunea reclamanților se circumscrie sferei contenciosului administrativ și
sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 și O.G. nr. 177/2002.
Prin sentința civilă nr.
218/ F din 4 decembrie 2006, pronunțată în dosarul nr. 843/64/2006, Curtea de
Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de
necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cererii în
favoarea Tribunalului Brașov, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
În motivarea
sentinței Curtea de Apel a reținut că, obiectul acțiunii îl reprezintă
acordarea drepturilor salariale, diferențe pentru perioada pretinsă și nu
contestația împotriva ordinelor emise de P.G.P. de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție.
Curtea de Apel a
apreciat că prin sentința Tribunalului s-a extins obiectul cererii
reclamanților.
În baza art. 20 C. proc. civ. s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Brașov și
Curtea de Apel Brașov.
În baza art. 21 C. proc. civ. dosarul a fost înaintat înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea
conflictului negativ de competență.
Înalta Curte
de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea conflictului negativ de
competență reține următoarele:
Obiectul acțiunii cu
care a fost investită instanța de judecată vizează plata unor diferențe
salariale rezultate din aplicarea unui coeficient de multiplicare greșit.
În momentul
introducerii acțiunii, era în vigoare O.U.G. nr. 177/2002.
Competența exclusivă
a Curții de Apel București și nu a Curților de Apel din țară era dată de
prevederile art. 42 și următoarele din O.U.G. nr. 177/2002.
Conform art. 42 alin.
(2), competența instanței de contencios administrativ este atrasă în cazul în
care magistrații și celelalte categorii de personal de specialitate prevăzute
de ordonanță sunt nemulțumiți de modul de stabilire a drepturilor salariale.
În cauză nu sunt
aplicabile aceste prevederi, acțiunea având ca obiect neacordarea unor drepturi
salariale deja existente, prin nerespectarea coeficientului de multiplicare de
care au beneficiat reclamanții.
Prevederile O.U.G.
nr. 177/2002 de completare cu cele ale Codului muncii, respectiv cu cele ale art.
169, art. 269 și art. 284.
În cazul
magistraților este vorba de un raport juridic de muncă atipic, iar lipsa unor
proceduri legale pentru reparațiile cuvenite ca urmare a neacordării unor
drepturi salariale deja stabilite trebuie complinite cu prevederile din dreptul
comun.
În acest
context, în temeiul art. 2 pct. l lit. c) C. proc. civ., competența judecării
litigiului se va stabili în favoarea Tribunalului Brașov ca instanță de
conflicte de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei
privind pe S.T. și C.M.S., M.A., M.P., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - S.P.M., în favoarea Tribunalului Brașov ca instanță de
conflicte de muncă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 februarie 2007.