ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 379/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată la data de 6 ianuarie

2009, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal,

a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de

neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (10) din O.U.G. nr. 26/2004

ca fiind inadmisibilă, textul legal fiind abrogat, iar în ce privește art. 47

din O.G. nr. 26/2004 în raport de prevederile art. 44, art. 45 și art. 135 alin.

(2) lit. a), b) și g) din Constituția României, ca neconcludentă.

Pentru a adopta această

soluție, prima instanță a reținut că nu se impune sesizarea Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 47 din O.U.G. nr. 26/2004,

întrucât, deși admisibilă din perspectiva condițiilor prevăzute la art. 23

alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția nu este concludentă în

raport de acțiunea reclamantei, ce vizează comportamentul său contractual,

impus de convenția de privatizare și de prevederile Ordinului nr. 6980 din 28

iulie 2006.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs în termen legal reclamata SC A.C. SA Criscior, invocând

dispozițiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 republicată.

Recurenta critică soluția

curții de apel pentru greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor legale

care reglementează procedura sesizării Curții Constituționale. Arată că apărarea

pârâtei este întemeiată tocmai pe textul de lege vizat de excepția de

neconstituționalitate astfel că, în realitate, nu există nici un impediment

legal pentru sesizarea instanței competente cu soluționarea excepției.

Intimata A.V.A.S. nu a formulat

întâmpinare.

Examinând încheierea atacată

prin prisma criticii formulate, precum și sub toate aspectele potrivit art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție Curte constată că recursul

este fondat.

Inițial excepția de

neconstituționalitate a vizat dispozițiile art. 26 alin. (10) din O.U.G. nr. 26/2004

privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale

aflate în portofoliul A.P.A.P.S. și consolidarea unor privatizări, text invocat

de intimata – pârâtă A.V.A.S. în întâmpinarea formulată, ca argument pentru

justificarea soluției administrative concretizate prin Hotărârea Consiliului

Director al A.V.A.S. nr. 62/11 decembrie 2007, de dispunere a măsurii revocării

înlesnirilor la plata obligațiilor către F.N.U.A.S., acordate prin Ordinul A.V.A.S.

nr. 6980 din 28 iulie 2006.

Recurenta – reclamantă a

învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect

anularea acestei hotărâri, susținând, în esență, că revocarea înlesnirilor a

fost disproporționată în raport de întârzierile înregistrate în plata

obligațiilor fiscale care, în mare măsură, nu îi sunt imputabile, ci au fost

generate de deficiențele de decontare ale sistemului bancar.

În apărare, intimata –

pârâtă A.V.A.S. a arătat că este nerelevantă durata întârzierilor, câtă vreme

prevederile art. 26 alin. (10) din O.U.G. nr. 26/2004, aprobată cu modificări

și completări prin Legea nr. 442/2004 sunt ferme în sensul că revocarea

înlesnirilor operează din ziua imediat următoare celei până la care trebuia

efectuată plata, conform graficului de eșalonare ce face parte integrantă din

Ordinul A.V.A.S. nr. 6980/2006, respectiv 29 martie 2007.

La data formulării

întâmpinării, 18 iulie 2008, reglementarea în discuție era deja abrogată prin

O.U.G. nr. 26/2005 privind abrogarea dispozițiilor legale referitoare la

acordarea înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare restante, așa încât

recurenta – reclamantă a indicat că invocă neconstituționalitatea art. 47 din

O.U.G. nr. 26/2004 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 442/2004,

cu modificările și completările ulterioare, text care conține o prevedere

similară.

În concret, dispoziția legală

a cărei neconstituționalitate este în discuție se regăsește în cuprinsul

alineatului (2) al art. 47 din O.U.G. nr. 26/2004, potrivit cu care „nerespectarea

condițiilor și a termenelor în care s-au acordat înlesnirile prevăzute în

ordinul comun atrage anularea acestora, începerea sau continuarea, după caz, a

executării silite”.

Respingerea cererii de

sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a

prevederii legale citate s-a fundamentat pe neconcludența excepției, prima

instanță considerând, de fapt, că pricina poate fi soluționată făcând

abstracție de textul legal atacat.

Or, potrivit art. 29 alin. (1)

din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții

Constituționale este necesar ca dispoziția legală atacată „să aibă legătură cu

soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul

acestuia”.

Din succinta expunere a

susținerilor părților din litigiul de fond rezultă cu claritate că dispozițiile

examinate au legătură cu pricina, constituind chiar fundamentul legal al

apărărilor intimatei – pârâte.

Ca urmare, fiind îndeplinite

condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) – (3) din Legea nr.

47/1992, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ. raportat la art. 29 alin.

(6) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte va admite recursul și va modifica

încheierea atacată în sensul că va admite cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 alin.

(2) din O.U.G. nr. 26/2004, exprimând totodată opinia, potrivit art. 29 alin. (4)

din Legea nr. 47/1992, că excepția este neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC A.C. SA Criscior împotriva încheierii din 6 ianuarie 2009 pronunțată

de Curtea de Apel Alba – Iulia, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică hotărârea atacată,

în sensul că admite cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de

neconstituționalitate a prevederilor art. 47 din O.U.G. nr. 26/2004.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 ianuarie 2009.