ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 504/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiune, reclamantul N.V. a chemat în judecată pârâta Banca Comercială R., sucursala Iași, pentru a se dispune radierea gajului instituit asupra autoturismului Mercedes Benz proprietatea sa și obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în cuantum de 500 lei/zi, de la data introducerii acțiunii și până la radierea gajului. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași și a format obiectul dosarului nr. 15126/2005. Prin sentința nr. 7741 din 10 octombrie 2005 a Judecătoriei Iași a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția comercială.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Iași sub nr. 11365/2 decembrie 2005. Tribunalul Iași, prin sentința nr. 353/ E din 5 aprilie 2006, a respins acțiunea reclamantului reținând că prin plata ratelor de leasing în favoarea SC M. SRL IAȘI reclamantul a făcut o plată nedatorată, deși avea cunoștință că noul său creditor este pârâta R.B., sucursala IAȘI. Împotriva sentinței a formulat apel reclamantul N.V. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de leasing financiar încheiat cu SC M. SRL IAȘI, la încheierea contractului având loc transferul de proprietate al bunului, devenind proprietarul autoturismului. Apelantul a mai arătat că nu a încheiat contractul de cesiune de creanță prin care să se oblige să efectueze plățile către intimata-pârâtă, că nu a acceptat în mod expres această cesiune, și a fectuat legal și valabil plățile către cel față de care era obligat prin contractul de leasing.

Curtea de Apel Iași, secția comercială, prin decizia nr. 104 pronunțată la 27 noiembrie 2006, a admis apelul reclamantului N.V., a schimbat în tot sentința și a admis acțiunea obligând pârâta Banca Comercială R., sucursala Iași, să radieze gajul instituit asupra autoturismului Mercedes Benz proprietatea reclamantului. Prin aceeași hotărâre a obligat pârâta să plătească reclamantului daune cominatorii în cuantum de 500 lei, de la data introducerii acțiunii, 4 august 2005 și până la radierea gajului. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că reclamantul a efectuat integral plățile așa cum s-a obligat prin contractul de leasing, dovedind cu actele de plată, iar refuzul pârâtei privind radierea gajului constituit, este nejustificat.

Reclamantul, prin cererea înregistrată, la data de 31 ianuarie 2007, a solicitat îndreptarea erorii materiale cuprinsă în decizia nr. 104 din 27 noiembrie 2006 ce s-a pronunțat în cauză, în sensul precizării obligării intimatei la plata daunelor cominatorii în cuantum de 500 lei/zi de la data introducerii acțiunii și până la radierea gajului în temeiul art. 281 C. proc. civ. Curtea de Apel Iași, secția comercială, prin încheierea pronunțată în camera de consiliu de la 7 februarie 2007, a admis cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamant și a dispus consemnarea în minuta și dispozitivul deciziei nr. 104 din 27 noiembrie 2006 a Curții de Apel Iași a obligației pârâtei la plata către reclamant a daunelor cominatorii de 500 lei/zi de la data introducerii acțiunii (4 august 2005) și până la radierea gajului, cum este corect.

Împotriva deciziei nr. 104 din 27 noiembrie 2006 cât și a încheierii pronunțată în camera de consiliu la 7 februarie 2007 de Curtea de Apel Iași, secția comercială, pârâta R.B. SA, sucursala IAȘI a declarat recurs criticându-le pentru nelegalitate. Prin criticile formulate împotriva deciziei, recurenta a arătat că a făcut dovada faptului că reclamantul a acceptat cesiunea de creanță și că prin aceeași declarație de acceptare s-a obligat să achite ratele de leasing în favoarea sa, dar cu toate acestea debitorul cedat, a ignorat efectele contractului de cesiune de creanță și a continuat să efectueze plățile vechiului creditor (SC M. SA) care însă nu a folosit aceste sume pentru a rambursa creditul acordat în vederea finanțării achiziționării autoturismului Mercedes Benz.

Recurenta mai arată că singura plată valabilă pe care reclamantul ar fi putut să o facă era plată făcută în contul noului său creditor, R.B. SA SUCURSALA IAȘI cesionarul din contractul de cesiune de creanță, pe care reclamantul a acceptat-o prin declarația de acceptare. Recurenta conchide arătând că afirmațiile privind reaua-credință a băncii nu au fost susținute cu nici un mijloc de probă și nu s-a dovedit că sumele virate către R.B. au fost folosite în alte scopuri și deci obligarea sa la plata daunelor este abuzivă și lipsită de suport legal.

Cu privire la închierea pronunțată, la data de 7 februarie 2007, recurenta-pârâtă arată că instanța prin această încheiere de îndreptare eroare materială a soluționat de fapt o chestiune de fond care poate fi restabilită doar prin intermediul unei căii de atac formulate împotriva deciziei nr. 104 din 27 noiembrie 2006. A mai menționat că hotărârea nu poate fi completată cu elementele omise la darea soluției mai ales când din cuprinsul hotărârii nu reiese că ar putea fi vorba de o asemenea precizare. Recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului și respingerea cererii de îndreptare eroare materială.

Recursurile declarate de pârâtă sunt întemeiate și vor fi admise pentru următoarele considerente: Din analiza actelor și înscrisurilor de la dosar rezultă că intimatul-reclamant prin actul adițional nr. 5 din 18 aprilie 2002 prin care i s-a cedat beneficiul contractului de leasing, a preluat obligația de plată a ratelor de leasing iar prin declarația de acceptare a recunoscut că R.B. este noul său creditor, și s-a obligat să achite ratele de leasing în favoarea acesteia, la termenele comunicate de bancă. Cu toate acestea, deși cunoscând noul său creditor, intimatul-reclamant face plata ratelor de leasing în favoarea SC M. SRL IAȘI. Având în vedere considerentele anterior menționate rezultă că reclamantul a făcut de fapt o plată nedatorată și deci corect a refuzat pârâta radierea gajului, astfel încât apare nelegală decizia recurată, prin care instanța de apel greșit a apreciat ca fiind dovedită reaua-credință a pârâtei.

În temeiul aceluiași greșit raționament și anume culpa pârâtei în refuzul său de a radia gajul asupra autoturismului, în mod nelegal instanța de apel a obligat pârâta la plata de daune cominatorii în cuantum de 500 lei/zi. În concluzie, având în vedere că hotărârea recurată cât și încheierea pronunțată, la data de 7 februarie 2007, sunt nelegale, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtă, va modifica decizia în sensul că va respinge apelul reclamantului, menținând sentința ca temeinică și legală și va respinge cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de pârâta R.B. SA, sucursala Iași, împotriva deciziei nr. 104 din 27 noiembrie 2006 și a încheierii din 7 februarie 2007 a Curții de Apel Iași, secția comercială. Modifică decizia recurată în sensul că respinge apelul reclamantului Norocea Victor formulat împotriva sentinței nr. 353/ E din 5 aprilie 2004 a Tribunalului Iași, pe care o menține. Respinge cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamant. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2008.