ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1621/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 214/CA/2007 - P.I. din 3 decembrie 2007, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul B.P., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Satu Mare, dispunând anularea Hotărârii nr. 359 din 7 august 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în baza probelor administrate în cauză, că reclamantul, împreună cu familia sa, s-a refugiat, în aprilie 1940 - din cauza persecuțiilor etnice suferite, urmare cedării Ardealului de Nord către Ungaria - din localitatea în care își aveau domiciliul, în localitatea Cețan, de lângă Turda, reîntorcându-se în localitatea de domiciliu în toamna anului 1945. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, susținând că este netemeinică și nelegală și arătând, în esență, că probatoriul administrat în cauză nu este concludent și, raportat la acesta, în mod greșit instanța a stabilit calitatea de refugiat a reclamantului și i-a acordat drepturile compensatorii prevăzute de lege.

Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, hotărârea recurată fiind temeinică și legală cu următoarea motivare: Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

De asemenea, în conformitate cu art. 6 1 din același act normativ, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege. Or, din declarația notarială a martorilor M.M. și M.S, acesta din urmă fiind el însuși beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999, rezultă într-adevăr că, urmare consecințelor dictatului de la Viena, familia reclamantului s-a refugiat, în anul 1940, din localitatea de domiciliul, în localitatea Cețan, situată lângă Turda, refugiul durând până în toamna anului 1945. De asemenea, așa cum rezultă din actele de stare civilă ale reclamantului, acesta s-a născut la data de 22 iunie 1943, în localitatea Cizer, jud. Sălaj, în perioada refugiului părinților săi.

Fiind născut în perioada refugiului părinților săi, intimatul - reclamant a împărtășit situația părinților refugiați, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului care, începând cu data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa, situație față de care îi sunt aplicabile prevederile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, pentru perioada cuprinsă între data nașterii - 22 iunie 1943 și 6 martie 1945. Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându- se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P. Satu Mare împotriva sentinței nr. 214/CA/2005 - P.I. din 3 decembrie 2007 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 aprilie 2008.