ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1789/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 67 din 29 martie 2006, urmare a sesizării de către Judecătoria Rădăuți, prin sentința civilă nr. 3094/2005, de declinare a competenței, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al comunei Horodnic de Jos, în contradictoriu cu pârâta A.P.D.R.P., fostă A.S.A.P.A.R.D. București, prin care solicita obligarea pârâtei la plata sumei de 1.131.100.306 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea de șantier, foloase nerealizate pentru organizare de șantier, taxe I.S.C., dobândă achitată la B.C.R., precum și foloase nerealizate, sumă derivând din executarea contractului cadru de finanțare din 19 februarie 2003 încheiat de reclamantă cu pârâta.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a admis excepția neîndeplinirii procedurii administrative prealabile, reținând, în esență, că reclamanta nu a respectat prevederile art. 7 alin. (1) și (6) din Legea nr. 554/2004 și art. 720 1 C. proc. civ., referitoare la procedura concilierii directe, adresele din 9 februarie 2006 și, respectiv, din 23 februarie 2005 înaintate pârâtei nefăcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în modalitatea prevăzută de dispozițiile legale menționate. Împotriva acestei soluții, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul Consiliul Local al comunei Horodnic de Jos, invocând prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc.

civ. În esență, prin motivele de recurs dezvoltate, recurentul – reclamant a arătat că instanța de fond în mod greșit a apreciat în cauză, că adresele nu pot fi considerate ca făcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în modalitatea prevăzută de art. 720 1 C. proc. civ. În ciuda faptului că nici unul din aceste înscrisuri nu poartă denumirea de plângere și chiar dacă urmare a respectivelor demersuri nu s-a mai încheiat, formal, un proces-verbal de conciliere, recurentul susține că din conținutul lor rezultă fără dubiu încercările de soluționare pe cale amiabilă a litigiului, după cum o demonstrează de altfel și corespondența ce a urmat și poziția intimatei pârâte. Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de prevederile legale incidente, incluzând art. 304 1 C. proc.

civ. și prin prisma criticilor recurentului-reclamant, Înalta Curte apreciază ca recursul de față este fondat astfel că va fi admis cu consecința casării sentinței atacate și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru considerentele în continuare arătate. Incontestabil, contractul cadru încheiat de părți la data de 19 februarie 2003 din care derivă pretențiile bănești ce formează obiectul acțiunii de față are natură administrativă. Așa fiind potrivit art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, procedura prealabilă ce urmează a fi îndeplinită îmbracă forma concilierii în cazul litigiilor comerciale, fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 720 1 C. proc. civ. Potrivit acestui din urmă text legal, în materie comercială, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul trebuie să încerce soluționarea litigiului prin concilierea directă cu cealaltă parte.

În acest scop, reclamantul trebuie să convoace partea adversă, comunicându-i pretențiile sale și temeiul legal precum și actele pe care se întemeiază acestea, urmând ca rezultatul concilierii să fie consemnat într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce și a punctelor de vedere ale părților referitoare la obiectul litigiului. Contrar celor reținute de instanța de fond, Înalta Curte apreciază că prin corespondențele trimise pârâtei – intimate anterior datei de introducere a acțiunii în contencios administrativ, respectiv prin adresele din 8 februarie 2005 (dosar nr. 83/2006) și 23 februarie 2005, la care se adaugă și răspunsurile primite, recurenta-reclamantă a îndeplinit procedura prealabilă a concilierii, în spiritul prevederilor art. 720 1 C. proc.

civ. Astfel deși este adevărat că strict formal, adresele în cauză nu îndeplinesc chiar toate condițiile prevăzute de art. 720 1 C. proc. civ., lipsind în primul rând invitația formală, expresă, la conciliere, Înalta Curte apreciază că se impune interpretarea logică, și realistă a prevederilor art. 720 1 C. proc. civ. tocmai pentru ca acestea să-și atingă scopul avut în vedere de legiuitor și fără a împiedica nejustificat părțile în realizarea drepturilor lor. Din această perspectivă Înalta Curte, examinând înscrisurile sus menționate împreună cu răspunsurile transmise de intimata-pârâtă, reține că finalitatea și sensul urmărit de legiuitor prin această prevedere, a fost pe deplin atins, pe de o parte pentru că rezultă fără echivoc încercarea reclamantului – recurent de soluționare pe cale amiabilă litigiului apărut, iar pe de altă parte, comunicarea către intimata-pârâtă a pretențiilor bănești formulate ca și a temeiului legal al acestora.

La rândul său, intimata – pârâtă și-a exprimat poziția și punctul de vedere față de pretențiile reclamantului-recurent, prin adresele de răspuns, depuse la dosar. În aceste condiții, reținând și demersurile ulterioare ale părților, Înalta Curte apreciază că ar fi excesiv de formală și în afara scopului urmărit de legiuitor interpretarea în sensul că în cauză nu s-a realizat încercarea de conciliere prevăzută de art. 720 1 C. proc. civ., pentru a se putea promova acțiunea de față. Drept urmare, apreciind în cauză, în raport de conținutul actelor mai sus analizate, că se impune respingerea excepției lipsei procedurii prealabile, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul de față, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în vederea cercetării și analizării fondului cererii reclamantului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al Comunei Horodnic de Jos, județul Suceava, împotriva sentinței nr. 67 din 29 martie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare, la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2007.