ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1998/2008

Deliberând asupra recursului

în cauză pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:

din 25 februarie 2008 a Tribunalului București, secția I penală, în baza art. 403

alin. (3) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de recuzare

formulată de condamnatul C.V. prin care condamnarea inițială, la pedeapsa de 25

ani închisoare și interzicerea pe durata de 10 ani a drepturilor prevăzută de art.

64 lit. a) C. pen., pentru săvârșirea în participație a infracțiunii de omor

calificat prevăzută de art. 174 și 176 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 7 lit.

c) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 706 din 23 decembrie 1999 a

Tribunalului București, secția I penală, a fost schimbată cu pedeapsa

detențiunii pe viață.

A fost obligat condamnatul

revizuient la plata plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare statului.

Hotărând astfel, prima

instanță a reținut că motivele invocate în cererea de revizuire de către

condamnat, vizând în principal schimbarea de către instanța de apel a pedepsei

închisorii cu aceea a detențiunii pe viață, iar în subsidiar modalitatea

necorespunzătoare de desfășurare a urmăririi penale în cauza penală ce se

solicita a fi revizuită, nu se încadrează în cazurile de revizuire limitativ

prevăzute de legiuitor prin art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. (în

același sens fiind și concluziile actelor de cercetare prealabilă efectuată de

procuror în conformitate cu dispozițiile art. 399 C. proc. pen., înaintate la

instanță cu referatul nr. 2954/III-6/2007 din 23 ianuarie 2008 al Parchetului

de pe lângă Tribunalul București).

condamnatul revizuient cu solicitarea de a se face aplicarea în cauză a

dispozițiilor art. 403 alin. (3) raportat la art. 394 alin. (1) lit. a) C.

proc. pen., în sensul admiterii în principiu a cererii de revizuire, a fost

respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 89/ A din 31 martie 2008 a Curții

de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie

[(cu consecința obligării apelantului – revizuient, potrivit art. 192 alin. (2)

C. proc. pen., la plata sumei de 180 lei, cheltuieli judiciare statului)].

amintite s-a declarat în termen recurs de către condamnatul revizuient,

reiterându-se solicitarea din apel circumscrisă cazului de casare prevăzută de art.

385

9

alin. (1) pct. 10 C. proc. pen.

Recursul este nefondat

urmând a fi respins, ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.

Potrivit art. 403 alin. (1)

și (3) C. proc. pen., pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire, instanța

ascultând concluziile procurorului și ale părților, examinează, între altele,

dacă cererea de revizuire se sprijină pe unul din motivele prevăzute în art. 194

alin. (1) C. proc. pen., care se referă limitativ la următoarele situații:

„a) – s-au descoperit fapte

sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la solicitarea cauzei;

b) – un martor, expert sau

interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei

revizuire se cere;

c) – un înscris care a

servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere, a fost declarat fals;

d) – un membru al

completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de

cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire

se cere;

e) – când două sau mai multe

hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia”.

Cererea revizuientului se

referă la individualizarea judiciară a pedepsei și modalitatea în care a fost

desfășurată urmărirea penală în cadrul procedurii judiciare intrate în

autoritate de lucru judecat, ce a soluționat fondul cauzei, motive care nu se

încadrează în nici unul dintre cazurile de revizuire prevăzută de art. 394 alin.

(1) lit. a) C. proc. pen., indicată anterior.

Ca atare soluția respingerii

cererii de revizuzire în cauză ca inadmisibilă în baza art. 403 alin. (3)

raportat la art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., adoptată în primă

instanță, menționată ulterior în apel, este legală, iar reformarea deciziei

atacate nu se justifică.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., va fi obligat recurentul condamnat la suma de 140 lei din care 40

lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondul

Ministerului Justiției, cu titlul de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de revizuientul C.V. împotriva deciziei penale nr. 89 din 31

martie 2008 a Curții de Apel București, secția II penală și pentru cauze cu minori

și de familie.

Obligă recurentul revizuient

să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40

lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 3 iunie 2008.