ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2252/2008

Asupra recursurilor penale

de față:

Prin încheierea din 15 mai

2008, pronunțată în dosar nr. 44471/3/2007, Curtea de Apel București, secția

I-a penală, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin.

(3) C. proc. pen., a menținut starea de arest preventiv a inculpaților I.G., K.H.R.

și C.E.M.

Pentru a pronunța această

soluție, prima instanță a reținut că inculpații au fost trimiși în judecată

pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- inculpatul I.G., pentru

infracțiunile de trafic de droguri de mare risc în stare de recidivă

postcondamnatorie prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și complicitate la introducere în țară de

droguri de mare risc în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 26

C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu aplicabilă art. 33 lit. a) C. pen.;

- inculpatul K.H.R., pentru

infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută  de art. 2 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 143/2000;

- inculpatul C.E.M., pentru

infracțiunile de trafic de droguri de mare risc în stare de recidivă

postcondamnatorie prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și introducere în țară de droguri de mare

risc în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În sarcina inculpaților, s-a

reținut că, la data de 14 noiembrie 2007, C.E.M. a introdus în țară o cantitate

de 4373,6 grame heroină, pe care a primit-o de la un cetățean turc zis H., pe

care a transportat-o pe teritoriul României de la graniță până în municipiul

București, unde a pus-o la dispoziția celorlalți inculpați pentru a fi

transportată mai departe, în vederea predării către o persoană neidentificată.

Cetățenii turci au fost depistați în municipiul București, având asupra lor

cantitatea de droguri.

Măsura arestării preventive

a fost dispusă față de inculpați, la data de 15 noiembrie 2007, de Tribunalul

București, temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri fiind cele

înscrise în art. 143 C. proc. pen., cu referire la art. 148 lit. f) C. proc.

pen.

Instanța de apel a constatat

că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri subzistă față de

inculpați, astfel încât privarea lor de libertate se impune pentru buna

desfășurare a procesului penal.

Astfel, există probe și

indicii temeinice care îndreptățesc presupunerea rezonabilă că inculpații au

săvârșit faptele penale de care sunt acuzați, cu atât mai mult cu cât pe

parcursul urmăririi penale s-au administrat probe care să ateste vinovăția

acestora.

De asemenea, pedeapsa

prevăzută de lege pentru infracțiunile care li se rețin în sarcină este

închisoarea mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea lor în libertate

prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.

S-a avut în vedere și natura

și gravitatea deosebită a infracțiunilor săvârșite de inculpați, evidențiate de

regimul sancționator deosebit de sever stabilit pentru traficul ilicit de

droguri, dar și cantitatea mare de heroină găsită la inculpați, precum și modul

de acțiune, care denotă caracterul premeditat și elaborat al acțiunilor

ilicite.

Instanța de apel a reținut

în considerarea dispozițiilor art. 148 lit. f) C. proc. pen., amploarea

deosebit de mare a acestui gen de infracțiuni, cu consecințe dramatice pentru

sănătatea publică, precum și rezonanța socială negativă a activităților ilicite

legate de traficul de droguri în rândul membrilor societății civile și

împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în importante

surse de venituri pentru autorii lor.

Se reține, de asemenea, și

împrejurarea că inculpații au fost deja condamnați la pedepse privative de

libertate, precum și faptul că inculpații C.E.M. și I.G. au o bogată

antecedență penală, fiind condamnați definitiv pentru alte infracțiuni deosebit

de grave.

Împotriva încheierii au

formulat recurs inculpații I.G. și K.H.R., fără a indica în scris vreun motiv

de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate.

În fața instanței de recurs

inculpații au invocat faptul că nu se mai impune privarea lor de libertate,

întrucât nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică și nu mai pot influența

desfășurarea procesului penal.

Recursul este nefondat

pentru următoarele considerente:

În sarcina inculpaților se

rețin infracțiuni deosebit de grave, cu un impact deosebit în societate și cu

consecințe deosebit de grave pentru sănătatea populației. Cantitatea foarte

mare de droguri supuse traficului și introducerii nelegale în țară și

recrudescența deosebită a infracțiunilor referitoare la droguri, aspectele de

natură personală ale fiecăruia, completează datele care justifică privarea de

libertate a inculpaților și conturează periculozitatea ridicată a acestora.

Cele de mai sus atestă că

subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii preventive, astfel că

hotărârea instanței de apel este temeinică și legală, motiv pentru care, în

baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va

respinge recursurile ca nefondate.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații I.G. și K.H.R. împotriva încheierii din 15

mai 2008 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosar nr. 44471/3/2007.

Obligă recurenții inculpați la

câte 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de câte 40 lei, se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Onorariul de interpret

pentru limba turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 20 iunie 2008.