ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1502/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 18 aprilie 2007,

reclamantul C.D. a solicitat anularea deciziei din data de 15 februarie 2007 a

M.J. – Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența

anticomunistă.

În motivarea acțiunii reclamantul

a arătat că în mod nelegal pârâta i-a respins cererea, pentru că a fost

condamnat la o pedeapsă privativă de libertate printr-o sentință a Judecătoriei

Dorohoi.

Prin sentința civilă nr. 82/2007

a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, reținându-se că nu sunt

întrunite cerințele O.U. nr. 214/1999.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termen reclamantul.

În motivarea recursului au

fost reiterate susținerile din acțiune și s-a arătat că faptele pentru care a

fost condamnat i-au fost înscenate, că livada i-a fost distrusă și că în

pușcărie a făcut greva foamei.

Verificând cauza în funcție

de motivarea recursului, nestructurată pe motive de recurs, și având în vedere

dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că

recursul nu este fondat.

Condițiile pentru stabilirea

calității de luptător în rezistența anticomunistă sunt stabilite în art. 1 din

O.U. nr. 214/1999: persoana trebuie să fie condamnată pentru infracțiuni

săvârșite din motive politice sau supusă din motive politice unor măsuri

administrative abuzive.

Art. 2 din aceeași ordonanță

prevede:

Alin. (1) Constituie infracțiuni săvârșite din motive

politice infracțiunile care au avut drept scop:

a)exprimarea protestului împotriva dictaturii,

cultului personalității, terorii

comuniste, precum și abuzului de

putere din partea celor care au deținut puterea

politică;

b)susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a

pluralismului politic;

c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale

până la 14 decembrie 1989 sau

manifestarea împotrivirii față de aceasta;

c

1

) acțiunea de împotrivire cu arma și răsturnare prin forță

a regimului comunist;

d) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

recunoașterea și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale

și culturale;

e) înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive

de naționalitate sau de origine

etnică, de limbă ori de religie, de

apartenență sau opinie politică, de avere ori de

origine socială.

Totodată, art. 3 prevede: „Prin măsuri administrative

abuzive se înțelege orice

măsuri luate de organele fostei miliții

sau securități ori de alte organe ca urmare a

săvârșirii

unei fapte în scopul menționat la art. 2 alin. (1), în baza cărora s-a dispus:

a) privarea de libertate în locuri de deținere sau pentru efectuarea de

cercetări;

b) internarea în spitale de

psihiatrie;

c) stabilirea de domiciliu

obligatoriu;

d) strămutarea într-o altă localitate;

e) deportarea în străinătate, după 23 august 1944, din motive politice;

f) exmatricularea din școli, licee și facultăți;

g) încetarea contractului de muncă sau retrogradarea,

dispuse din motive politice și

dovedite cu acte scrise, administrative

sau judecătorești, de la acea dată".

Or, în speță,

din copia legalizată a sentinței penale nr. 88/1970, pronunțată de Judecătoria

Dorohoi, rezultă că în

sarcina

reclamantului C.D. s-a reținut faptul că și-a însușit 300 kg de

floarea

soarelui de pe terenurile CAP - ului din comună. De asemenea, instanța de

judecată a stabilit faptul că petentul, în ziua de 23 octombrie 1969 s-a

exprimat injurios la adresa secretarului consiliului-popular din

comună și l-a lovit pe vicepreședintele aceluiași

consiliu popular. Aceste fapte au fost calificate ca fiind infracțiuni de

ultraj și furt în dauna avutului obștesc. S-a reținut faptul că petentul mai

săvârșise o altă infracțiune care fusese grațiată prin decretul nr. 561/1969,

iar în termenul de încercare a săvârșit alte infracțiuni.

Din probele administrate nu rezultă că faptele, imputate reclamantului

și pentru care a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, au fost

săvârșite din motive politice.

Ca atare, în mod just curtea de apel a constatat că nu sunt întrunite

cerințele art. 1 - 3 din

O.U. nr. 214/1999.

Pentru considerentele expuse recursul va fi respins ca nefondat, în

cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică în conformitate cu

dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.D. împotriva sentinței nr. 82 din 28 mai 2007 a Curții de Apel Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 8 aprilie 2008.