ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 576/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 576/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 49/

F din 17 iulie 2006 a Curții de Apel Galați, secția penală, în baza

prevederilor art. 278

1

alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a respins,

ca nefondată, plângerea formulată de petentul B.O., împotriva rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale nr. 18/P/2006 din 27 martie 2006 a Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Galați, menținută prin rezoluția de respingere a

plângerii nr. 529/II/2/2006 din 27 aprilie 2006 a Procurorului General al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

S-au menținut rezoluțiile

atacate.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., a obligat petentul B.O. la plata către stat a sumei de 100 lei Ron

cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a reținut că prin cererea

înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 2664/44/2006 petentul B.O., s-a

adresat conform prevederilor art. 278

1

C. proc. pen., cu o plângere

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 18/P/2006 din 27

martie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, menținută prin

rezoluția de respingere a plângerii nr. 529/II/2/2006 din 27 aprilie 2006 a Procurorului

General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Prin rezoluția nr. 18/P/2006

a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați s-a dispus, în baza

prevederilor art. 228 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b) C.

proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de T.N., V.V. și S.R., judecători

la Tribunalul Brăila, sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.

Pentru a dispune astfel,

procurorul a avut în vedere că la data de 12 ianuarie 2006 persoana vătămată B.O.

a formulat plângere penală împotriva judecătorilor T.N., V.V. și S.R., de la

Tribunalul Brăila, ca fiind nemulțumit de decizia civilă nr. 42 din 21

decembrie 2005 a Tribunalului Brăila, prin care s-a respins, ca nefondată,

cererea de revizuire a deciziei civile nr. 60 din 09 martie 2005 a Tribunalului

Brăila.

Din actele premergătoare

efectuate în cauză s-a stabilit că prin sentința civilă nr. 4192 din 22

septembrie 2004 a Judecătoriei Brăila s-a admis acțiunea formulată de Asociația

de Proprietari nr. 691 Brăila și au fost obligați B.O. și B.F. să plătească

suma de 12.445.751 lei ROL drept de cheltuieli de întreținere restante și

penalități de întârziere.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs B.O. Prin decizia civilă nr. 60/2005 a Tribunalului Brăila,

pronunțată în dosarul nr. 4753/2004 s-a respins, ca nefondat, recursul formulat

de B.O. împotriva sentinței civile nr. 4192 din 22 septembrie 2004 a

Judecătoriei Brăila.

Împotriva acestei decizii B.O.

a formulat cerere de revizuire.

Prin decizia civilă nr. 42

din 21 decembrie 2005 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr. 4902/2005

s-a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de B.O. împotriva

deciziei civile nr. 60 din 9 martie 2005 a Tribunalului Brăila.

Această decizie a fost

pronunțată de judecătorii T.N., V.V. și S.R.

Fiind nemulțumit de această

decizie B.O. a formulat plângere împotriva magistraților pentru săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.

246 C. pen.

Persoana vătămată B.O. a

arătat în cererea de revizuire că instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru

cerut, nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare și asupra unor dovezi

administrate care au fost hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii deduse

judecății.

Pronunțând decizia civilă nr.

42 din 21 decembrie 2005 magistrații menționați au apreciat că motivele

invocate de B.O. în cererea de revizuire nu se regăsesc în dispozițiile art. 322

C. proc. civ.

Potrivit art. 322 C. proc.

civ., revizuirea hotărârilor rămase definitive în apel sau prin neapelare,

precum și a hotărârilor date de o instanță de recurs atunci când invocă fondul,

se poate cere în următoarele cazuri:

- dacă dispozitivul

hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;

-

dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu

s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult

decât s-a cerut;

-

dacă obiectul pricinii nu se află în ființă;

-

dacă un judecător, martor sau expert, care a

luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune

privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris

declarat fals în cursul sau în urma judecății. În cazul care, în ambele

situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre

penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală

asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii

va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii;

- dacă, după

darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea

potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de

voința părților, ori dacă s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a

întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;

-

dacă statul ori alte persoane juridice de drept

public sau de utilitate publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub

curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei

însărcinați să-i apere;

- dacă există

hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade

deosebite, în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași

calitate;

- aceste

dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de

instanțe de recurs. În cazul când una dintre instanțe este Înalta Curte de

Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță;

-

dacă C.E.D.O. a constatat o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești,

iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot

fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Din actele premergătoare efectuate

în cauză rezultă că magistrații T.N., V.V. și S.R., de la Tribunalul Brăila au

pronunțat o hotărâre judecătorească pe care au motivat-o conform Codului de

procedură civilă.

În aceste condiții fapta

sesizată de persoana vătămată B.O. nu este prevăzută de legea penală, motiv

pentru care se va dispune neînceperea urmăririi penale față de judecătorii de

la Tribunalul Brăila, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C.

pen.

Persoana vătămată B.O. nu a

putut fi audiat întrucât nu s-a prezentat la procuror, deși a fost legal citat

și a avut cunoștință de citațiile primite.

Împotriva rezoluției nr. 18/P/2006

a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a formulat plângere petentul B.O.

criticând rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 18/P/2006 a Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Galați pentru nelegalitate și a arătat că decizia

civilă nr. 42 din 21 decembrie 2005 a Tribunalului Brăila era nelegală, fiind

dată în ciuda probelor fără echivoc, judecătorii dând dovadă de ignoranță.

Prin rezoluția 529/II/2/2006

a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați

plângerea petentului a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva ambelor rezoluții petentul

B.O. s-a adresat cu plângere instanței de judecată, fără a motiva plângerea,

criticând în mod generic, judecători și procurori pentru corupție și

incompetență.

Deși legal citat petentul nu

s-a prezentat pentru a-și motiva plângerea arătând că are un număr mare de

dosare pe rolul instanțelor.

Analizând plângerea

formulată din oficiu sub toate aspectele, Curtea apreciază că aceasta este

nefondată.

Judecătorii T.N., V.V. și S.R.

de la Tribunalul Brăila, au analizat cererea de revizuire a deciziei civile nr.

60 din 09 martie 2005 a Tribunalului brăila, cerere formulată de revizuientul B.O.,

potrivit intimei lor convingeri și probelor de la dosar, constatând că aceasta

nu era admisibilă nici măcar în principiu, nefiind îndeplinite cerințele expres

și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

Convingerea judecătorilor

reprezintă rezultatul deliberării acestora și este consemnată în decizia civilă

nr. 42 din 21 decembrie 2005 a Tribunalului Brăila.

Cercetările efectuate în

cauză nu au putut demonstra că respectivii judecători au acționat cu intenția

prejudicierii intereselor petentului B.O., nici măcar în culpă, astfel încât nu

sunt întrunite nici unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 246 C. pen.

Așa fiind și văzând și

prevederile art. 278

1

alin.(8) lit. a) C. proc. pen., Curtea va

respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul B.O. împotriva

rezoluției de neîncepere a urmării penale nr. 18/P/2006 din 27 martie 2006 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, menținută prin rezoluția de

respingere a plângerii nr. 529/II/2/2006 din 27 aprilie 2006 a Procurorului

General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Împotriva acestei sentințe

penale a declarat recurs petiționarul B.O. criticând-o ca nelegală și

netemeinică solicitând casarea ei și trimiterea cauzei la procuror în vederea

începerii urmăririi penale a intimaților făptuitori T.N., V.V. și S.R.,

judecători la Tribunalul Brăila sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută

de art. 246 C. pen., susținându-se că în mod greșit prin ordonanța atacată s-a

dispus neînceperea urmăririi penale pe considerentul că fapta nu este prevăzută

de legea penală.

Examinând actele și

lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de critică

invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum

prevăd dispozițiile art. 385

6

alin.(3) C. proc. pen., Înalta Curte,

pentru considerentele ce se vor arăta în continuare constată că recursul

declarat de petiționarul B.O. se privește, ca nefondat, și urmează a fi respins

ca atare în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Aceasta întrucât în mod

legal și temeinic prin rezoluția nr. 18/P/2006 din 27 martie 2006 a Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Galați, menținută prin rezoluția de respingere a

plângerii nr. 529/II/2/2006 din 27 aprilie 2006 a Procurorului General al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, s-a dispus în temeiul

dispozițiilor art. 228 alin.(6) C. proc. pen., combinat cu art. 10 lit. b) C.

proc. pen., neînceperea urmăririi penale a făptuitorilor T.N., V.V. și S.R.,

judecători la Tribunalul Brăila pentru considerentul că fapta nu este prevăzută

de legea penală.

Astfel, din actele

premergătoare efectuate s-a reținut în mod justificat că cei trei intimați nominalizați

au pronunțat decizia civilă nr. 42 din 21 decembrie 2005 a Tribunalului Brăila

în dosarul nr. 4902/2005 prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea de

revizuire formulată de petiționarul recurent B.O. împotriva deciziei civile nr.

60 din 09 martie 2005 a Tribunalului Brăila, hotărâre prin care a fost respins

recursul aceluiași petent împotriva sentinței civile nr. 4192 din 22 septembrie

2004 a Judecătoriei Brăila prin care s-a dispus obligarea sa și a numitei B.F.

la plata sumei de 12.445.751 lei (ROL) cu titlu de cheltuieli de întreținere

restante și penalități de întârziere.

Prin urmare, plângerea

penală promovată este reflexia nemulțumirii recurentului petiționar față de

decizia civilă nr. 42 din 21 decembrie 2005 a Tribunalului Brăila prin care a

fost respinsă cererea de revizuire motivată de neîncadrarea în nici unul din

cazurile de revizuire prevăzute de dispozițiile art. 322 C. proc. civ.

Cum hotărârea civilă

sus-menționată a fost pronunțată prin examenul probatoriului deja existent și

în baza convingerii intime profesionale a magistraților, în mod legal s-a

reținut că prin conduita lor profesională făptuitorii nominalizați nu au

acționat cu intenție prin îndeplinirea actului judecății în sensul urmării

socialmente periculoasă, pretinsă de textul de lege încriminator pentru

infracțiunea imputată și anume cauzarea unei vătămări a intereselor legale ale

recurentului petiționar și pe cale de consecință soluția de neîncepere a

urmăririi penale a intimaților judecători nominalizați este legală.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin.(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționarul B.O. împotriva sentinței penale nr. 49/ F din

17 iulie 2006 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurentul petiționar

la plata sumei de 100 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 februarie 2008.