ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1592/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1592/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.L. al Comunei Brăești a solicitat, în contradictoriu cu A.P.D.R.P. București și C.R.P. D.R.P. 2 Constanța, anularea Deciziei de soluționare a contestației nr. 465 din 16 februarie 2007 pronunțată de pârâta A.P.D.R.P., a procesului - verbal de control încheiat la data de 18 decembrie 2006 de către C.R.P.D.R.P. 2 Constanța, precum și anularea scrisorii de notificare a C.L. Brăești din 17 ianuarie 2007 emisă de centrul regional Constanța. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că recuperarea sumei în speță de la C.L.
Brăești este, în opinia sa, o măsură dispusă greșit, deoarece are ca temei manualul A.P. din 24 noiembrie 2003 și, ca atare, actul normativ în discuție nu poate retroactiva. A mai precizat reclamantul că, pe de o parte, subcontractarea este legală, iar pe de altă parte, că nu are cunoștință de subcontractarea acordată SC C. SA Buzău. Mai mult, a apreciat reclamantul, o condiție esențială pentru a se cere restituirea banilor nu o poate constitui decât neefectuarea lucrărilor, situație ce nu se regăsește însă. Prin sentința nr. 132 din 13 septembrie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, acțiunea formulată a fost respinsă ca nefondată. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut, în esență, că prin încheierea contractului din 24 noiembrie 2003, contract de subantrepriză cu SC C. SA Buzău au fost încălcate prevederile art. 7 din contractul de execuție lucrări.
Totodată s-a mai reținut că autoritatea contractantă poate aplica de drept sancțiunile pentru întreruperea contractului, dacă contractantul subcontractează fără aprobare. Prima instanță a apreciat, pe de o parte, că dată fiind calitatea reclamantului de beneficiar al lucrării și al fondurilor S.A.P.A.R.D., nu pot fi avute în vedere susținerile acestuia în sensul că nu a cunoscut existenta contractului de subantrepriză, iar, pe de altă parte, că nici mențiunea relativă la plata lucrărilor efectuate nu este întemeiată, deoarece la calculul debitului a fost luat în considerare profitul de 7% plătit de reclamant beneficiarului lucrării precum cheltuială eligibilă. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C.L.
Brăești, solicitându-se admiterea recursului, modificarea sentinței, admiterea acțiunii și anularea actelor contestate. Este criticată soluția instanței de fond pentru că a reținut culpa recurentului în necunoașterea subcontractării lucrării fără să rețină aceeași culpă și în sarcina pârâtei care a avut organe de control și nu a observat că lucrarea este executată de către un alt constructor care nu câștigase licitația și chiar a fost de acord cu plata a două tranșe de plăți către SC I.C. SA București. Se invocă faptul că chiar dacă ar fi aflat despre cea de-a treia societate și ar fi acționat în consecință lucrarea nu s-ar mai fi executat, pentru că termenul era foarte scurt și exista riscul să fie pierdute fondurile nerambursabile.
Se apreciază că soluția instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Al doilea motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 304 1 C. proc. civ. deoarece instanța nu a analizat temeinicia motivelor pentru care s-a dispus recuperarea sumei de la C.L. Brăești deși frauda a făcut-o SC I.C. SA București. După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: C.L. Brăești, în calitate de beneficiar, a încheiat cu agenția S.A.P.A.R.D. București, în calitate de autoritate contractantă un contract de finanțare pentru realizarea unui proiect.
Ulterior, între C.L. Brăești, în calitate de autoritate contractantă și firma SC I.C. SA București, în calitate de contractant, a fost încheiat un contract de lucrări. Pe parcursul derulării acestui contract, firma contractantă a subcontractat firmei SC C. SA Buzău. Așa cum a reținut și instanța de fond, această subcontractare s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 7 din contractul de execuție lucrări pentru că nu a existat autorizare prealabilă, scrisă, a autorității contractante, iar subcontractanții trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate aplicabile contractantului la data încheierii contractului.
Deși recurentul susține că nu are nici o culpă pentru că nu a cunoscut despre încheierea acestui contract nu pot fi reținute astfel de aprecieri pentru că fiind autoritatea contractantă în cadrul contractului de execuție a lucrărilor și fiind beneficiar al fondurilor nerambursabile avea tot interesul să supravegheze întocmai lucrările și respectarea contractelor de finanțare și executare a lucrărilor. Nu sunt fondate nici susținerile din motivele de recurs că dacă ar fi cunoscut acest contract lucrarea nu ar mai fi fost executată, pentru că odată încheiate contractele ele trebuie respectate, iar contractul de subcontractare trebuia încheiat cu autorizare prealabilă a autorității contractante.
Prin urmare, soluția instanței de fond nu a fost dată cu aplicarea greșită a legii, pentru a fi incident art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este fondat pentru că dacă recurentul apreciază că SC I.C. SA București are vreo culpă în sancționarea acestuia, are posibilitatea formulării unei acțiuni dar aceasta nu poate fi soluționată în cadrul litigiului vizând anularea actelor întocmite de A.P.D.R.P. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de C.L. al Comunei Brăești împotriva sentinței civile nr. 132 din 13 septembrie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.