ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1722/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La 1 martie 2006, reclamanții M.R.P. și Ș.F.C. au chemat în judecată pe pârâții Consiliul Județean Argeș, P.G. și G.P., solicitând constatarea nulității absolute parțiale a Dispoziției nr. 23 din 23 ianuarie 2006, restituirea în natură a imobilului (construcție și 354,52 mp teren) situat în Pitești, și recalcularea despăgubirilor de rambursat, prin raportare la coeficientul de inflație. În motivarea acțiunii, întemeiată pe art. 24 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, reclamanții au susținut că: - sunt moștenitorii defunctei V.C., alături de pârâtele P.G.

și G.P.; - în această calitate, au solicitat, prin notificare, restituirea în natură a imobilului menționat, care a aparținut defunctei lor autoare și a fost preluat de stat în anul 1986, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 4/1973; - deși suprafața reală a terenului defunctei era de 354,52 mp, în anexa deciziei de preluare a imobilului au fost trecuți, din eroare, doar 300 mp; - prin dispoziția contestată, emisă de pârâtul Consiliul Județean Argeș, a fost calculat greșit cuantumul despăgubirilor de rambursat. Pe parcursul procesului, respectiv la 27 martie 2006, reclamanții și-au completat acțiunea, învederând că solicită restituirea imobilului în cote părți ideale, de ¾ pentru ei și ¼ pentru pârâtele P.G.

și G.P., precum și calcularea despăgubirilor de rambursat potrivit acelorași cote. În motivarea cererii completatoare, întemeiată pe art. 4 din Legea nr. 10/2001, reclamanții s-au referit la sentința civilă nr. 10.039 din 21 iulie 1999 a Judecătoriei sectorului II București, definitivă și irevocabilă. Tribunalul Argeș, secția civilă, prin sentința nr. 162 din 25 septembrie 2006, a admis acțiunea completată și a modificat actul atacat, dispunând restituirea în natură a imobilului solicitat (construcție și 354,52 mp teren), în cote de ¾ pentru reclamanți și ¼ pentru pârâtele P.G. și G.P. Totodată, tribunalul a stabilit că restituirea imobilului în natură este condiționată de rambursarea de către beneficiari, potrivit acelorași cote, a despăgubirilor a căror valoare actualizată se ridică la 17.982,39 lei și i-a obligat pe pârâți să plătească reclamanților 500 lei cheltuieli de judecată.

S-a reținut că: - prin actul contestat, pârâtul Consiliul Județean Argeș a dispus restituirea în natură, către reclamanți și pârâtele P.G. și G.P., a imobilului solicitat (construcție și 300 mp teren), condiționat de rambursarea despăgubirilor primite în anul 1986, consecutiv preluării abuzive, a căror valoare actuală este de 43.541,30 lei; - din înscrisurile depuse la dosar și expertiza efectuată în cauză rezultă însă că suprafața reală a terenului preluat abuziv este de 354,52 mp, iar cuantumul despăgubirilor care trebuie rambursate (la valoarea actuală) se ridică la 17.982,39 lei; - restituirea în natură se va dispune potrivit cotelor ce revin moștenitorilor defunctei proprietare a imobilului, stabilite prin sentința civilă nr. 10.0039/1999 a Judecătoriei Sectorului II București, definitivă și irevocabilă.

Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 286 din 29 iunie 2007, a admis apelurile declarate de pârâții Consiliul Județean Argeș, P.G. și G.P., a schimbat parțial sentința, în sensul înlăturării obligării ultimelor două apelante la rambursarea cotei de ¼ din despăgubiri și la plata cheltuielilor de judecată, a majorat cuantumul acelorași despăgubiri la 43.060,72 lei și i-a obligat pe reclamanți să plătească primului apelant 500 lei cheltuieli de judecată. S-a reținut că: - apelantele P.G. și G.P.

au fost obligate greșit la plata cheltuielilor de judecată deoarece nu au nicio culpă cu privire la modul în care Consiliul Județean Argeș a soluționat notificarea; - despăgubirile stabilite în anul 1985 pentru imobilul preluat de către stat au fost plătite reclamanților, astfel că doar aceștia trebuie să le ramburseze; - la stabilirea valorii actuale a despăgubirilor care trebuie rambursate, prima instanță a avut în vedere indicele de inflație, și nu coeficientul prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 (în redactarea consecutivă modificărilor operate prin Legea nr. 247/2005) și Normele metodologice de aplicare a aceleiași legi, aprobate prin H.G. nr. 250/2007. Reclamanții au declarat recurs, prin care au solicitat modificarea ultimei hotărâri, în sensul respingerii apelurilor și menținerii sentinței.

În motivarea recursului, întemeiat pe 304 pct. 7-9 C. proc. civ., recurenții au susținut că: - autoarea lor a încasat despăgubirile acordate la preluarea imobilului în calitate de tutore al defunctei proprietare dar a folosit banii pentru nevoile acesteia din urmă, primind de la Autoritatea Tutelară descărcare de gestiune; - instanța de apel a încălcat principiul constituțional al neretroactivitătii legii deoarece a actualizat despăgubirile potrivit unui text care la data depunerii notificării avea o altă redactare. Prima critică este fondată deoarece: - la 31 octombrie 1983, M.V., autoarea reclamanților, a fost numită tutore a interzisei V.C., proprietara imobilului preluat abuziv de stat, care a decedat la 31 martie 1987; - după decesul interzisei, M.V.

a lichidat libretul C.E.C. pe care erau depuse economiile acesteia (la 1 aprilie 1987 ) și a primit descărcare de gestiune ( la 30 ianuarie 1988 ), în decizia întocmită cu acea ocazie de către autoritatea de resort menționându-se obligația fostului tutore de a preda moștenitorilor defunctei soldul de 22.012 lei; - interzisa a fost moștenită de reclamanți și pârâtele P.G.

și G.P., iar în procesul de partaj având ca obiect succesiunea defunctei (soluționat definitiv și irevocabil prin sentința civilă nr. 10.039/1999 a Judecătoriei Sectorului II București) nu s-a discutat problema despăgubirilor acordate pentru imobilul preluat de stat; - potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, obligația rambursării despăgubirilor menționate revine exclusiv beneficiarilor măsurii de restituire în natură, deci moștenitorilor defunctei proprietare a imobilului; - or, fiind cert că despăgubirile în discuție nu au fost încasate de reclamanții moștenitori, ci de o terță persoană, reprezentant legal al proprietarei imobilului, înlăturarea obligării celorlalți moștenitori la rambursarea acestor despăgubiri, corespunzător cotei lor parte, este lipsită de temei.

Cealaltă critică este însă nefondată deoarece la data apariției Legii nr. 247/2005, de modificare a Legii nr. 10/2001, despăgubirile c are trebuie rambursate de moștenitorii defunctei proprietare a imobilului preluat abuziv de stat nu erau încă actualizate, fiind vorba așadar de o situație juridică în curs de formare. Față de cele expuse, conform art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., prezentul recurs va fi admis, și, drept consecință, se va modifica parțial hotărârea atacată, în sensul că despăgubirile actualizate ( de 43.060,72 lei) vor fi rambursate de către reclamanți (în cotă de ¾) și pârâtele P.G. și G.P. (în cotă de ¼). Totodată, celelalte dispoziții ale aceleiași hotărâri vor fi menținute.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanții M.R.P. și Ș.F.C. împotriva deciziei nr. 286/A din 29 iunie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția civilă. Modifică parțial decizia în sensul că despăgubirile de 43.060,72 lei vor fi rambursate de reclamanți în cotă de ¾ și de pârâtele P.G. și G.P. în cotă de ¼. Menține celelalte dispoziții ale deciziei. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 martie 2008.