ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5660/2007

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 330 din 22 august 2007, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpatul D.V.D., la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod și, la 10 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. a) și i), cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod. În baza dispozițiilor art. 61 alin. (2) C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate dispusă prin sentința penală nr. 4456/2006 a Judecătoriei Târgu Jiu, respectiv a restului de 1032 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată sus-numitului inculpat prin sentința penală nr. 212 din 19 aprilie 2004 a Tribunalului Constanța.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), a art. 34lit. b), a art. 61 alin. (1) teza a II-a C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate în cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat și executarea pedepsei cea mai grea, 10 ani închisoare, sporită cu un an închisoare, inculpatul urmând să execute 11 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen., raportat la art. 66 din același cod, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata de 2 ani. În baza dispozițiilor art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., s-a mai dispus interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la executarea pedepsei închisorii.

În baza dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cuțit prevăzut la un capăt cu o lanternă, iar la celălalt, cu un ceas electronic. Pe latură civilă, s-a luat că partea vătămată M.M. nu s-a constituit parte civilă și s-au respins, ca nedovedite, pretențiile civile ale părții vătămate F.F. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt: Inculpatul, aflat în stare de ebrietate și sub influența inspirării unei substanțe halucinogene, la 26 noiembrie 2006, el ducându-și traiul în compania mai multor persoane fără adăpost care viețuiau într-o gură de canalizare aflată în apropierea căii ferate din zona SC O.T. SA Constanța, atunci când în grupul lor s-a infiltrat și F.F., având cu acesta diferende anterioare, deși nu a fost agresat, a luat un cuțit și l-a lovit de mai multe ori.

Victima, fără să riposteze, s-a îndepărtat în fugă, inculpatul urmându-l și continuând că-l lovească cu același cuțit. După incident, inculpatul a dat cuțitul unei cunoștințe de la un centru de colectare a fierului vechi, de aici fiind predat poliției. Raportul de constatare medico-legală a reținut (la 28 noiembrie 2006) că F.F. prezenta multiple plăgi înjunghiate ce i-au cauzat leziuni traumatice, acestea necesitau, pentru vindecare, 25-30 zile îngrijiri medicale și au pus în pericol viața prin hemoragie internă și insuficiență respiratorie acută. Raportul de expertiză medic-legală a înscris (la 18 ianuarie 2007) că leziunile au pus în primejdie viața victimei prin hemoragie internă, hemotorax bilateral, hemiperitoneu prin leziune de parenchin hepatic.

La 18 noiembrie 2006, în jurul orelor 22,15, urmare unei solicitări telefonice în legătură cu intenția pătrunderii într-o clădire a Regionalei C.F.R. Constanța, a două persoane, la fața locului s-a prezentat agentul de poliție M.M. însoțit de S.L.M. Aceștia l-au găsit în apropierea clădirii pe inculpat, și de această dată el fiind sub influența alcoolului. Refuzând să se legitimeze, inculpatul a fost solicitat să-i urmeze pe cei doi polițiști și când aceștia au încercat să-l imobilizeze, el l-a lovit cu capul pe M.M., regiunea vizată fiind zona sprâncenei stângă. Raportul de constatare medico-legală a înscris că victima a necesitat pentru vindecare, 11-12 zile de îngrijiri medicale. Împotriva sentinței, inculpatul a declarat apel, motivele invocate fiind greșita încadrare juridică a faptei referitor la reținerea agravantei prevăzută la lit. a) a art. 175 C. pen.

și netemeinicia pedepsei aplicate, sens în care a susținut că în favoarea persoanei sale, se impune considerarea ca circumstanță atenuantă, a stării de beție și/sau de beatitudine în care s-a aflat odată ce ambele fapte le-a comis fiind beat și sub influența „aurolacului”. Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 15 din 16 octombrie 2007, a repsins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. Nemulțumit și de hotărârea pronunțată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazurile de casare invocate fiind cele prevăzute de art. 385 9 pct. 17 (greșita încadrare juridică a faptei, respectiv nelegala reținere a circumstanței agravante a premeditării) și pct. 14 C. proc. pen.

(greșita individualizare a pedepsei în raport de prevederile art. 72 C. pen.). Recursul nu este fondat. Pentru existența premeditării, în sensul art. 175 lit. a) C. pen., este necesar pe de o parte, ca luarea hotărârii să preceadă cu un oarecare timp activitatea infracțională și această hotărâre, menținută până în momentul executării, să se materializeze în unele acte de pregătire. În cauză probatoriul administrat a conturat, astfel cum corect a reținut instanța de fond, situația de fapt și vinovăția inculpatului. Acesta, la cercetarea judecătorească a declarat : „Am recurs la acest gest deoarece cu o săptămână înainte partea vătămată îmi rupsese mâna, respectiv brațul stâng și avusesem de suferit din cauza lui..”.

Aceeași declarație a fost dată de inculpat și în faza urmăririi penale. Martorul I.N. a declarat: ..”D.V.D. mi-a arătat un cuțit cu buton, lanternă, precum și ceas,.. despre care mi-a spus că îl așteaptă pe numitul F.F., cuțitul fiind special pentru el”. Martora C.M. a declarat că inculpatul, atunci când ea l-a întrebat ce vrea să facă cu cuțitul, i-a răspuns că „vrea să-l taie pe F.F.”. În ce privește pedeapsa, se apreciază că orientându-se la 11 ani închisoare, instanța a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., faptele comise în împrejurările menționate având grad ridicat de pericol social, mărit de agravantele (premeditare și în loc public) reținute.

De asemenea, în ce privește persoana inculpatului, starea de beție voluntară în care se afla inculpatul, consumul de aurolac, constituie situații pe care singur le-a determinat, acestea nefiind însă împrejurări de natură a putea fi apreciate ca atenuante. Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. Conform dispozițiilor art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.V.D. împotriva deciziei penale nr. 151/ P din 16 octombrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 27 noiembrie 2006 la 27 noiembrie 2007. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 noiembrie 2007.