ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1752/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Galați, secția

contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 27 iunie 2006, a admis acțiunea formulată de SC A. SRL, în contradictoriu cu A.R.R., având ca obiect

suspendarea măsurii administrative dispuse prin adresa din 16 mai 2006, emisă

de pârâtă, constând în întreruperea activității autogării D. din municipiul

Galați.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a apreciat că în speță sunt îndeplinite cerințele art. 14 și 15 din

Legea nr. 554/2004 în sensul că măsura administrativă contestată este de natură

să producă disfuncționalități grave ale activității reclamantei, cu atât mai

mult cu cât pârâta a solicitat și altor societăți comerciale, rezilierea

contractelor încheiate cu reclamanta, consecința acestor demersuri fiind producerea

unei pagube iminent, în patrimoniul societății reclamante.

Împotriva acestei soluții,

în termen legal, a declarat recurs pârâta A.R.R., invocând prevederile art. 304

pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

Recurenta susține că

instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepțiilor privind lipsa capacității

de exercițiu și lipsa calității procesuale pasive a A.A.R. Galați. Această

agenție nu are personalitate juridică și nici organe proprii de conducere,

astfel că potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. civ., nu poate sta în judecată ca

pârâtă. De asemenea, mai arată recurenta, în susținerea celei de-a doua

excepții, nu există o identitate între pârâtă și persoana care urmează a fi

obligată în raportul juridic dedus judecății.

Recurenta mai critică

soluția pronunțată și prin prisma faptului că sunt examinate formal cerințele

impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a se putea dispune suspendarea.

Mai arată că instanța de fond nu a observat că adresa din 26 mai 2006 este

legală, fiind emisă conform art. 48 din O.U.G. nr. 109/2005 și art. 131 lit. a)

și c) din Normele aprobate prin O.M.T.C.T. nr. 1987/2005. Nu s-a observat că măsura

administrativă contestată s-a dispus ca urmare a unui control care a constatat

numeroase nereguli în activitatea societății comerciale.

Totodată, mai arată

recurenta, în urma monitorizării dispuse de conducerea A.R.R. în luna iunie

2006 s-a constatat că, practic, societatea derulează un număr de curse mult mai

mic decât cel prevăzut în caietele de sarcini și, la plecare, nu au existat

călători pentru îmbarcare.

La rândul său intimata SC A.

SRL Galați, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului ca

nefondat.

A arătat că instanța de fond

a clarificat cadrul procesual, stabilind că în cauză are calitatea de pârâtă A.R.R.

Intimata-reclamantă combate

susținerile referitoare la legalitatea actului administrativ suspendat, arătând

pe de o parte că a obținut licență de execuție pentru activități conexe

transportului rutier, valabilă până la 31 august 2008 și că în mod șicanatoriu

recurenta-pârâtă nu a avizat favorabil activitatea pentru anul 2006 – 2007 și,

pe de altă parte, că toate susținerile privind legalitatea actului vor fi

examinate de instanța care va soluționa fondul litigiului. Invocă atitudinea

neloială a recurentei care a solicitat tuturor operatorilor de transport ai

autogării să rezilieze contractele încheiate, punând în pericol desfășurarea

întregii activități a societății comerciale.

Examinând încheierea atacată

prin prisma recursului declarat și a apărărilor cuprinse în întâmpinare, Înalta

Curte constată:

Motivul de recurs referitor

la omisiunea instanței de a se pronunța asupra celor două excepții este lipsit

de suport.

Astfel, judecarea cererii de

suspendare s-a făcut în contradictoriu cu A.R.R., instituție publică centrală,

iar nu cu A.R.R., cum susține recurenta. A.R.R. a formulat întâmpinare și și-a

delegat un reprezentant în persoana consilierului juridic C.D., care a pus

concluzii asupra cererii de suspendare.

Prin urmare, excepțiile

invocate referitoare la capacitatea și calitatea procesuală a A.R.R. Galați sunt

străine de încheierea atacată.

Și celelalte critici

referitoare la neîndeplinirea condițiilor impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004

sunt nefondate.

SC A. SRL Galați este

beneficiara unei licențe de execuție pentru activități conexe transportului

rutier (autogară) emise de A.R.R., A.R.R. Galați la data de 1 aprilie 2003,

valabilă până la 31 martie 2008, numai cu viza anuală.

Ultima viză acordată și-a

încetat valabilitatea la data de 31 martie 2006.

Prin adresa atacată, nr. 15794

din 16 mai 2006 s-a comunicat refuzul avizării autogării situate în Galați,

invocându-se neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 122 lit. a) – g) din

Normele aprobate prin O.M.T.C.T. nr. 1987/2005.

Fără a cerceta legalitatea

acestei adrese, care excede limitelor învestirii, prima instanță a stabilit

corect că măsura intempestivă dispusă de autoritate, însoțită de solicitarea

adresată partenerilor contractuali ai intimatei-reclamante de a rezilia

contractele încheiate cu aceasta, constituie un caz bine justificat în sensul art.

14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, de natură a întemeia suspendarea

executării actului administrativ, pentru prevenirea unei pagube iminente în

patrimoniul societății comerciale.

Cât privește concluziile

monitorizării din luna iunie 2006, fiind ulterioară momentului emiterii actului

atacat, acestea sunt nerelevante pentru cauza analizată.

Pentru aceste considerente,

în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul de față ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de A.R.R. împotriva încheierii din 27 iunie 2006 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 martie 2007.