ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2160/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2160/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2338 din 17 noiembrie 2006,
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a
admis acțiunea formulată de reclamanta SC O.T. SRL, în contradictoriu cu
pârâtul C.N.A., anulând Decizia nr. 292 din 11 mai 2006 emisă de pârât, prin
care reclamanta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5000
lei, pentru încălcarea prevederilor art. 80 alin. (3) din Decizia nr. 187/2006
a aceleiași autorități pârâte.
Pentru a pronunța această hotărâre,
prima Instanță a reținut, în esență, că autoritatea pârâtă în mod greșit a
procedat la sancționarea reclamantei tară a emite mai întâi o somație, conform
art. 91 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 504/2002.
Împotriva
acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs
pârâtul C.N.A., invocând
prevederile art. 304
1
C. proc. civ. și susținând, în esență, că procedura somării prealabile, prevăzută de
art. 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, a fost îndeplinită în cauză,
prin mai multe decizii de sancționare, luate anterior față de societatea
intimată, pentru încălcarea dispozițiilor legale privind informarea corectă,
dispoziții cuprinse atât în Legea audiovizualului cât și în Decizia C.N.A. nr.
187/2006 privind Codul de reglementare a
conținutului audiovizual.
Examinând
sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului,
cu criticile invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale
incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în
continuare.
Prin Decizia C.N.A. nr. 292 din 11 mai 2006, contestată în
cauză, reclamanta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de
5000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 80 alin. (3) din Decizia
aceleiași autorități nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conținutului
audiovizual, potrivit cărora „Nu pot fi difuzate emisiuni interactive în care
publicul apelează la vrăjitori și ghicitori sau la alte activități interzise
prin lege".
Potrivit prevederilor art. 91 alin. (1)
din Legea audiovizualului nr. 504/2002, constituie contravenție nerespectarea
de către radiodifuzorii sau distribuitorii de servicii a dispozițiilor legii
respective, altele decât cele
prevăzute la
art. 90 alin. (1), precum și a deciziilor având caracter normativ
emise
de Consiliu; în aceste situații, Consiliul sau, după caz, M.C.T.I. va emite,
conform alin. (2) al
același articol, o
somație conținând condiții și termene precise de intrare în
legalitate.
Conform alin. (3) al art. 91 din legea
sus menționată, „în cazul în care radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii
nu intră în legalitate în termenul și în condițiile stabilite prin somație sau
încalcă din nou aceste prevederi, se aplică o amendă contravențională de la
25.000.000 lei la 250.000.000 lei".
Rezultă, așadar, din dispozițiile art.
91 alin. (3), că legea prevede două ipoteze în care poate fi aplicată amendă
contravențională: a) radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii nu intră în
legalitate în termenul și în condițiile stabilite prin somație și b)
radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii încalcă din nou prevederile
legale sau deciziile având caracter normativ emise de Consiliu, situație care
nu mai presupune emiterea unei somații.
În raport cu această din urmă ipoteză
legală, a cărei finalitate o reprezintă prevenirea încălcării repetate, de
către radiodifuzorii și distribuitorii de servicii, a dispozițiilor Legii
audiovizualului precum și a deciziilor având caracter normativ emise de
Consiliu, Curtea reține că decizia contestată de reclamantă este legal emisă de
C.N.
A., în speță nefiind obligatorie
emiterea unei somații, întrucât
reclamanta a încălcat, anterior, în mai
multe rânduri, prevederi legale și
normative
referitoare la informarea corectă a publicului, deși a fost somată
public
prin Deciziile Consiliului nr. 385/2005, nr. 408/2005 și nr. 503/2005 și chiar
a fost sancționată prin Deciziile nr. 264/2006, nr. 5/2006, nr. 49/2006 și nr.
193/2006.
Pentru considerentele arătate,
constatându-se că hotărârea Instanței de Fond este netemeinică și nelegală,
recursul va fi admis iar sentința atacată va fi modificată, în sensul
respingerii acțiunii formulate de reclamantă, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul C.N.A. împotriva
sentinței civile nr. 2338 din 17 noiembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată și, în fond,
respinge acțiunea formulată de reclamanta SC O.T. SRL, ca neîntemeiată.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 aprilie 2007.