Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.10.2008
respins

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6413/2008

HOTĂRÂRE
30.10.2008
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6413/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Constanța cu nr. 2662/36 din 12 noiembrie 2007 petenții D.A. și D.M., în calitate de moștenitori ai defunctului T.D., au chemat în judecată pe intimații R.A.E.D.P. Constanța, Consiliul local Constanța, Municipiul Constanța prin Primar, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P.S.

Constanța și intervenienții S.N., P.C., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună lămurirea înțelesului dispozițiilor deciziei civile nr. 62/C din 2 iunie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, prin natura întinderii dreptului, respectiv descrierea imobilului situat în Constanța, astfel cum rezultă din actul de proprietate și cum a fost identificat prin raportul de expertiză efectuat de expertul S. Se motivează cererea arătând că prin decizia civilă nr. 62/C din 2 iunie 2003 s-au admis apelurile formulate de părți, a fost anulată sentința civilă nr. 615 din 11 septembrie 2000, pe fond a fost admisă acțiunea în revendicare, obligând pârâta să restituie în natură imobilul situat în Constanța.

Prin decizia civilă nr. 3/C din 9 ianuaurie 2008 Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, a respins excepția tardivității formulării contestației la titlu, s-a admis contestația privind lămurirea titlului executoriu formulată de D.A. și D.M., în contradictoriu cu intimații R.A.E.D.P.P. Constanța, Consiliul local Constanța, Municipiul Constanța prin Primar, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de D.G.F.P. Constanța, intervenienții fiind S.N., P.C., C.D.M., împotriva deciziei civile nr. 62 din 2 iunie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în sensul că imobilul situat în str. C. nr. 23, Constanța, este compus din teren în suprafață de 250 mp plus construcția compusă din subsol, parter și etaj conform anexei 1 la raportul de expertiză întocmit de expert S.O.

S-a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 400 alin. (1) și (2) C. proc. civ. prin contestația la titlu se urmărește clarificarea, interpretarea sau explicitarea dispozițiilor hotărârii pentru a se obține executarea întocmai a acestuia și vizează numai măsurile luate de instanță și cuprinse în dispozitivul hotărârii ce constituie titlu executoriu. S-a considerat că este necesară lămurirea dispozitivului titlului executoriu sub aspectul întinderii dreptului recunoscut prin descrierea imobilului restituit conform actului de proprietate și a raportului de expertiză efectuat de expert S., din actele depuse la dosar (titlul de proprietate și raportul de expertiză) rezultând că imobilul revendicat de petente se compune din construcție (subsol, parter și etaj) și teren în suprafață de 250 mp.

Împotriva deciziei a declarat recurs Municipiul Constanța, prin primar și Consiliul local Constanța care au învederat următoarele motive de nelegalitate a deciziei atacate: Se susține că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece s-au încălcat dispozițiile art. 401 alin. (1) coroborat cu art. 103 C. proc. civ., în mod greșit instanța a respins excepția tardivității formulării contestației la titlu, iar pe fond contestația este neîntemeiată, deoarece pentru aceasta nu s-ar fi dorit o lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării titlului, ci o modificare a lui, deși intrase în puterea lucrului judecat, ceea ce s-a și obținut prin pronunțarea deciziei recurate. S-a concluzionat că, pe fond, această decizie s-a pronunțat cu încălcarea art. 400 alin. (2) C. proc.

civ., care prevede un caz limitativ de expirare a titlului, nicidecum o modificarea a acestuia. Analizând sentința recurată prin prisma dispozițiilor legale incidente și a motivelor de recurs invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Dispozițiile art. 399 și art. 400 alin. (1) și (2) C. proc. civ. prevăd posibilitatea clarificării, interpretării și explicitării dispozitivului unei hotărâri, atunci când sunt necesare lămuriri referitoare la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

În mod corect Curtea de Apel Constanța a reținut că prin titlul executoriu (decizia civilă nr. 62/C din 2 iunie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Constanța) ce face obiectul prezentei contestații s-a prevăzut obligația pârâților de a lăsa în deplină proprietate și posesie imobilul situat în Constanța, dar nu a fost specificată suprafața de teren, cea construită și liberă ce urmează a fi restituită conform titlului de proprietate și raportului de expertiză efectuată în cauză. Criticile formulate de recurenți nu pot fi primite. Instanța nu a încălcat dispozițiile art. 401 C. proc. civ. și art. 103 C. proc. civ. și a aplicat corespunzător dispozițiile incidente, privind contestația la titlu. Astfel, susținerea recurenților privind respingerea excepției tardivității nu se justifică, contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate formula oricând înlăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.

În mod just s-a considerat că, din certificatul emis de B.E.J. S.C. a rezultat că decizia nu a putut fi pusă în executare decât cu privire la teren, deoarece nu e specificată în dispozitiv suprafața de teren ce trebuie restituită petenților, ea aflându-se în faza de executare, cererea având ca obiect lămurirea înțelesului titlului executoriu fiind considerată ca formulată în termen. Nici critica recurenților privind „modificarea titlului executoriu” nu se justifică, prin decizia civilă nr. 62/C din 2 iunie 2003 a Curții de Apel Constanța s-a dispus obligarea părților la restituirea în natură a imobilului situat în Constanța, fără a se specifica suprafața de teren și construcția, ce fac obiectul acțiunii reclamantului.

De altfel, prin sentința civilă nr. 605/2000 a Tribunalului Constanța, care a fost anulată prin decizia civilă nr. 9 a Curții de Apel Constanța, s-a admis acțiunea în parte, obligând pârâții să predea în deplină proprietate și posesie imobilul situat în Constanța, fiind individualizat acest imobil, și că fiind compus din „teren în suprafață de 250 mp” și „construcție realizată cu subsol, parter și etaj”, care este identic cu cel dobândit de reclamanți prin actul de vânzare-cumpărare nr. 1098 din 29 mai 1945. Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., se va menține sentința civilă ca legală.

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de Municipiul Constanța prin Primar și Consiliul local al municipiului Constanța împotriva deciziei nr. 3 C din 9 ianuarie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori, familie, litigii de muncă și asigurări sociale. Obligă Municipiul Constanța prin primar să plătească intimaților-contestatori D.A. și D.M. suma de 1785 RON cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 octombrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 619/2003
La data de 7 februarie 2003 s-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul C.C.D., de pârâții Consiliul local Constanța, de R.A.E.D.P.P. Constanța, precum și de intervenienții Ș.I., Ș.M.C. și de B.V. și B.E. împotriva deciziei
ÎCCJ 2008-06-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4235/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 504 din 27 februarie 2007, pronunțată în dosarul nr. 2184/2006, Tribunalul Constanța, secția civilă, a admis acțiunea formulată d
ÎCCJ 2005-02-04
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 801/2005
/1945 au avut ca efect întoarcerea bunului în patrimoniul reclamantului, de drept, deci independent de orice demers din partea acestuia. Așa fiind, Curtea constată că toate cele trei recursuri sunt nefondate, ele urmând a fi respinse ca ata
ÎCCJ 2008-03-13
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1720/2008
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 august 1999, reclamantele K.B. și Z.L. prin mandatar avocat S.L.L. au chemat în judecată pe pârâții: 1. D.G.F.S. Constan
ÎCCJ 2008-02-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 937/2008
Deliberând asupra recursurilor civile de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Reclamantul C.N.L. a chemat în judecată pe pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Municipiul Constanța, Cons
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă