ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.02.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 589/2008

HOTĂRÂRE
19.02.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 589/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului penal de

față:

Din actele dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 156/

F din 18 decembrie 2007, Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins, ca inadmisibilă,

cererea de revizuire formulată de petiționara F.M. a sentinței penal nr. 97 din

data de 30 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în dosarul nr. 3747/44/2006.

În baza dispozițiilor art. 189

judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 97

din 30 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în dosarul nr. 3747/44/2006,

a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de către petiționară

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 12/P/2006 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, menținându-se rezoluția atacată.

Hotărârea menționată a devenit definitivă prin decizia penală nr. 735 din 8

februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin rezoluția nr. 12/P/2006,

anterior menționată, s-a dispus, în baza dispozițiilor art. 228 alin. (4) raportat

la art. 10 lit. b) și c) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de

intimații G.I., M.E. ș.a. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art. 215

alin. (1), (2) și (3) art. 246 și 289 C. pen.; rezoluția a fost confirmată prin

rezoluția nr. 779/II/2/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Împotriva sentinței nr. 97

din 30 noiembrie 2006 a Curții de Apel Galați petiționara a formulat cerere de

revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a), b) și c) C.

proc. pen.

Instanța de fond a apreciat

cererea, ca inadmisibilă, având în vedere că această cale extraordinară de atac

poate fi exercitată exclusiv împotriva hotărârilor judecătorești prin care se

soluționează fondul cauzei, deoarece calea de atac a revizuirii urmărește

înlăturarea erorilor de fapt din hotărârile judecătorești. S-a menționat, totodată,

că în procedura reglementată de dispozițiile art. 278

1

pen., instanța nu are, potrivit art. 278

1

alin. (8), posibilitatea

de a rezolva fondul cauzei, în sensul de a stabili existența faptei și

vinovăția inculpatului, dând o soluție dintre cele prevăzută de art. 345 alin.

(1) C. proc. pen., de condamnare, achitare sau încetare a procesului pena,

așadar  hotărârea pronunțată nu poate fi supusă revizuirii.

Împotriva acestei soluții a

formulat, în termen legal, recurs, revizuienta petiționară, fără a formula motive

de recurs.

Recursul este nefondat,

urmând a fi respins pentru considerentele ce urmează:

Astfel, după cum rezultă din

lucrările dosarului, revizuienta a promovat o cale extraordinară de atac „de

fapt”, care constituie un mijloc procesual prin care sunt atacate hotărâri

definitive conținând grave erori de fapt, urmărindu-se reexaminarea cauzei sub

acest aspect.

Totodată, se impune a se

observa că erorile de fapt vizate prin formulare căii extraordinare de atac a

revizuirii nu pot fi cuprinse decât în hotărâri ce soluționează fondul unei

cauze în care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept

substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal.

Totodată, se constată că

hotărârea definitivă față de care petiționara a formulat cerere de revizuire a

fost pronunțată într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de aceeași petiționară,

în temeiul art. 278

1

netrimitere în judecată. Se va observa, de asemenea, că, potrivit dispozițiilor

art. 278

1

alin. (8) C. proc. pen., instanța investită cu

soluționarea unei asemenea plângeri nu are posibilitatea de a pronunța una din

soluțiile prevăzută de art. 345

1

sau încetarea procesului penal, nesoluționând, deci, în fond caza dedusă

judecății.

Pe cale de consecință,

hotărârea primei instanțe nesoluționând fondul cauzei, nu poate cuprinde

aprecieri asupra unor aspecte de fapt, pentru ca acestea, în eventualitatea în

care sunt eronate, să fie remediate pe calea de atac a revizuirii, care este,

în speță, după cum în mod just a concluzionat prima instanță, inadmisibilă,

legea neprevăzând posibilitatea exercitării a acestei căi de atac în situația

de față.

Pentru considerentele ce

preced, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul va fi respins ca nefondat.

În temeiul dispozițiilor art.

192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligată revizuienta F.M. la plata sumei de

100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de revizuienta F.M. împotriva sentinței penale nr. 156/ F din

18 decembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurenta revizuientă

la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 februarie 2008.

Sursă