ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3773/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 iunie 2007 reclamanta A.V.A.S. cu sediul în București a solicitat obligarea pârâtelor SC E. SA Ghimbav și SC E.P. SA Zărnești la plata sumei de 130.176 euro reprezentând penalități datorate pentru nerespectarea obligației prevăzute la clauza 12.7 pentru scadența din 28 februarie 2005, calculate conform art. 12.8 din contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni din 28 octombrie 2003 până la data de 28 februarie 2006. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința nr. 14447 din 4 decembrie 2007 a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei.

S-a reținut în considerentele hotărârii că prin contractul de privatizare din 28 octombrie 2003 SC C. SA Brăila a cesionat pârâtelor un pachet de 69,986% din capitalul social, iar acestea prin clauza de la pct. 12.6 s-au obligat ca în următorii 3 ani (termen prelungit la 7 ani prin act adițional) să realizeze o investiție pentru protecția mediului potrivit programelor din avizele de mediu pentru privatizare în sumă de 3.515.000 euro. La clauza de la pct. 12.7 au stabilit că această investiție de mediu este considerată realizată dacă cesionarii transmit vânzătorului cedent în termen de 45 de zile la termenul scadent un certificat emis de cenzori sau de o firmă de audit însoțit de confirmarea autorității de mediu, care să ateste realizarea obligațiilor de mediu.

Instanța de fond a stabilit că pârâtele și-au îndeplinit obligațiile asumate și au prezentat documentația la termenul scadent astfel că nu datorează penalitățile stabilite la clauza 12.8 din contract și pretinse de reclamantă prin acțiune. Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței instanței de fond a fost respins ca nefondat prin decizia comercială nr. 176 din 22 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Reclamanta A.V.A.S. a declarat recurs împotriva hotărârii instanței de apel în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate, admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond și pe cale de consecință admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

A susținut recurenta în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. că prin soluția pronunțată instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 25/2002 legea specială aplicabilă contractelor de privatizare în sensul că intimatele au fost exceptate de la plata penalităților calculate de A.V.A.S. pentru neîndeplinirea la termen a obligațiilor contractuale referitoare la realizarea investițiilor. S-a invocat că potrivit clauzei 12.7 din contract intimații - cumpărători aveau obligația să transmită recurentei certificatul emis de firma de audit și confirmarea eliberată de autoritatea de mediu care să ateste realizarea integrală a obligațiilor de mediu și prevederilor programelor de conformare pe care însă nu și-au îndeplinit-o decât parțial deoarece adresa primită de la autoritatea de mediu nu cuprindea menținerea că au fost realizate integral obligațiile de mediu.

Că ulterior, la 28 februarie 2006 a fost prezentat documentul care atestă îndeplinirea tuturor obligațiilor de mediu și până la această dată s-au calculat penalități datorate potrivit clauzei nr. 12.9 din contract. A susținut recurenta în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ. că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății atunci când a considerat că reclamanta contestă nerealizarea integrală a investițiilor, deoarece aceasta a solicitat penalități pentru neprezentarea documentelor care atestă realizarea investițiilor de mediu și care trebuiau să se refere la toate obiectivele de mediu cuprinse în contractul de privatizare. Sub acest aspect documentul transmis de cumpărător la 25 ianuarie 2005 îndeplinea condițiile de formă cerute de art. 12.7 în sensul că era emis de autoritățile competente, însă nu și cele de fond întrucât nu era confirmată realizarea tuturor obligațiilor de mediu.

Prin întâmpinare intimatele au solicitat respingerea recursului deoarece instanța de apel în mod corect a stabilit că și-au îndeplinit obligația contractuală prevăzute la art. 12.7 din contract de a prezenta documentele justificative privind realizarea investițiilor de mediu. Recursul reclamantei nu este fondat. Prin contractul de privatizare din 28 octombrie 2003 reclamanta a vândut pârâtelor un pachet de 69,986% din capitalul social al SC C. SA Brăila, iar acestea s-au obligat potrivit clauzei 12.6 să efectueze în societate, din surse proprii sau atrase pe numele său, pe o perioadă de 3 ani, termen modificat prin act adițional la 7 ani, începând cu data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor, o investiție pentru protecția mediului destinată realizării obligațiilor de mediu și a măsurilor cuprinse în programele pentru conformare din avizele de mediu pentru privatizare în sumă de 3.515.000 euro.

La clauza 12.7 părțile au stipulat că investiția de mediu este considerată realizată dacă cumpărătorii transmit vânzătorului în termen de 45 de zile de la termenul scadent un certificat emis de cenzori sau o firmă de audit însoțit de confirmarea autorității de mediu, care să ateste realizarea obligațiilor de mediu, iar în cazul prezentării cu întârziere a acestor documente s-au prevăzut penalități de întârziere prin clauza 12.8 din contract. Criticile invocate de recurentă în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din O.G.

nr. 25/2002 în sensul că prin decizia pronunțată instanța de apel a exceptat pe intimate de la plata penalităților calculate pentru neîndeplinirea la termen a obligațiilor contractuale privind realizarea investițiilor, nu au temei deoarece instanța, în raport de probele administrate a reținut că acestea și-au îndeplinit obligația asumată la clauza 12.7 și astfel nu datorează penalități pretinse în baza clauzei 12.8 din contract. Nu este întemeiat nici motivul de recurs susținut conform art. 304 pct. 8 C. proc. civ. în sensul că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății atunci când a stabilit că reclamanta contestă nerealizarea integrală a investițiilor și nu penalități pentru neprezentarea documentelor care să ateste realizarea investițiilor de mediu cu privire la toate obiectivele de mediu cuprinse în contractul de privatizare.

Reclamanta a pretins prin acțiune penalități de întârziere în temeiul clauzei 12.8 din contract pentru prezentarea cu întârziere a documentelor prevăzute la art. 12.7. Ambele instanțe au reținut în mod corect că pârâtele au transmis la 25 ianuarie 2005, certificat emis de firma de audit SC S. și adresa din 13 ianuarie 2005 a Agenției de Mediu Brăila, documente care atestă că au fost realizate majoritar obligațiile de mediu cu excepția a două măsuri în curs de realizare și prin aceasta și-au îndeplinit obligația asumată la clauza 12.7 din contract. În realitate, recurenta contestă nerealizarea integrală a investițiilor de către intimate și acreditează ideea că penalitățile prevăzute la clauza 12.8 din contract s-ar aplica și în această situație.

Afirmația recurentei este contrazisă de prevederile contractuale stipulate de părți de comun acord și care la clauza 12.9 din contract au prevăzut în mod expres penalități pentru constatarea neefectuării investiției pentru protecția mediului, obligație asumată la clauza 12.6, dar care nu face obiectul litigiului dedus judecății. Pentru toate aceste considerente, urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ. să se respingă ca nefondat recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr. 176 din 22 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2008.