ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3150/2009

Asupra recursului de față :

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Călărași, reclamantul I.I.V. a chemat în judecată pe pârâtul G.M. în nume

propriu și în calitate de administrator al SC M. SRL CĂLĂRAȘI pentru ca prin

hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a calității sale

de creditor al SC M. SRL CĂLĂRAȘI.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că a

împrumutat pe pârâtul persoană fizică cu suma de 150.000.000 lei vechi pentru

a-și procura bunuri în interes personal cu obligativitatea de a-i restitui suma

în perioada 15-30 septembrie 2004. Pârâtul a refuzat restituirea sumei

împrumutate, susținând că debitor este societatea comercială și nu el.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 2

din Decretul nr. 167/1958 și art. 35 din Decretul nr. 31/1954.

Prin sentința civilă nr. 1341 din data de 30 septembrie 2008

Tribunalul Călărași, secția civilă, a admis excepția inadmisibilității

formulată de pârâtul G.M. și pe cale de consecință a respins acțiunea

reclamantului .

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul care

a criticat sentința primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece

instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ potrivit dispozițiilor art. 129 C.

proc. civ., în sensul că nu l-a obligat pe pârâtul G.M. să se prezinte la

proces pentru stabilirea corectă a situației de fapt și de drept că nu a

analizat corect materialul probator administrat în cauză.

Prin decizia comercială nr. 155 din data de 23 martie 2009,

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins ca nefondat apelul

declarat de reclamant.

Decizia sus menționată a fost recurată de către reclamant,

în temeiul art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei recurată și pe fond admiterea acțiunii.

Ca

o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat

la art. 11 și art. 20 (1)-(3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în

examinare excepția netimbrării cererii de recurs, având în vedere că invocarea

acesteia primează înaintea oricărei alte cereri și invocării altor excepții,

formulate în fața instanțelor de judecată, și a reținut :

Articolul 1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind

taxele judiciare de timbru prevede că acțiunile și cererile introduse la

instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de

acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de către

persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la

termenul stabilit de către instanță.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și

normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită

taxa judiciară de timbru, cererea părții se anulează ca netimbrată.

Față de dispozițiile legale evocate se constată că recursul

declarat de către recurentul reclamant I.I.V. nu a fost însoțit de dovada

achitării taxei judiciare de timbru, recurentul fiind citat pentru termenul de

judecată din data de 27 noiembrie 2009 cu mențiunea de a achita, taxa judiciară

de timbru și de a depune timbrul judiciar (fila 33 dosar recurs).

În raport de împrejurarea că recurentul nu s-a conformat

obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația emisă pentru termenul de

judecată din data de 27 noiembrie 2009, când procedura de citare a fost legal

îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1

și pct. 3 din Legea nr. 146/1997, modificată și respectiv art. 30 pct. 1 și

pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a legii, precum și ale art. 9 din

O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare și să

dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat,

recursul declarat de reclamantul I.I.V.

împotriva deciziei comerciale nr. 155 din 23 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

27 noiembrie 2009

.