ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2425/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată,

la data de 8 octombrie 2007, reclamanta S.L.C. Brașov a chemat în judecată

pârâta SC R. SA solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună

anularea hotărârii A.G.E.A. a SC R. SA Brașov din data de 30 martie 2007

privind vânzarea hotelului Arta.

În motivarea cererii

reclamanta susține că hotărârea atacată este contrară legii și actului

constitutiv, respectiv acționarul A.S. R. nu a fost reprezentat în mod valid în

cadrul adunării, în drept fiind indicat art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

Tribunalul Brașov, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 24 din 16 aprilie

2008, dată în Camera de Consiliu a admis excepția lipsei calității procesuale

active a reclamantei și a respins acțiunea.

Totodată, a admis cererea de

intervenție formulată de intervenientul N.V.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut că nulitatea invocată de reclamantă este o nulitate

relativă, situație în care față de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990

nu are calitate procesuală activă.

Împotriva acestei soluții a

promovat apel reclamantul, motivat de faptul că judecătorul fondului a schimbat

natura nulităților invocate prin acțiune și că fiind invocate nulități absolute

ale hotărârii atacate potrivit art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 trebuia

recunoscută calitatea procesual activă a reclamantei.

De asemenea, se arată că

justifică un interes în promovarea acțiunii întrucât prin hotărârea A.G.E.A.

s-a dispus vinderea unei unități hoteliere în care se efectuau concediile de

odihnă și tratament a salariaților.

Curtea de Apel Brașov, secția

comercială, prin decizia nr. 98 din 23 septembrie 2008, a respins apelul ca

nefondat.

În fundamentarea soluției,

instanța de control judiciar a reținut că motivele de nulitate absolută sunt

cele care ocrotesc un interes general public, numai că prin acțiune s-a invocat

că hotărârea este lovită de nulitate absolută întrucât acționarul A.S. R. nu a

participat la ședința A.G.E.A. din 30 martie 2007 prin reprezentanți legali

lipsind mandatul dat de adunarea generală în acest sens.

Acest motiv este unul de

nulitate relativă care privește pe un acționar al societății și, în consecință,

problema neprezentării acestuia în adunarea generală a acționarilor, astfel că

în mod corect s-a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 132 alin. (3)

din Legea nr. 31/1990.

Cu petiția înregistrată, la

data de 30 octombrie 2009, reclamantul S.L.C. din SC R. SA a declarat recurs

împotriva soluției instanței de apel criticile vizând aspecte de nelegalitate

invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se susține că nu s-a avut în

vedere dispozițiile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, întrucât motivele

invocate privesc nulitatea absolută a actelor, lipsa mandatului, actul

contravine scopului și hotărârea a fost adoptată în lipsa mandatului, fără

majoritatea cerută.

Recursul este nefondat.

Textul art. 132 din Legea nr.

31/1990 nu creează o nouă categorie de nulități în ceea ce privește hotărârile

adunării generale. El se referă, pe de o parte, la acțiunile în anulare care

izvorăsc din încălcarea unor norme legale supletive sau a unor prevederi ale

actului constitutiv. Alături de acțiunile în anulare având aceste cauze, există

acțiuni în anulare care provin din nerespectarea condițiilor generale de

validitate a contractelor, capacitate, consimțământ, cauză și obiect, raportate

la fiecare acționar. Există, de asemenea, acțiuni în nulitate absolută atunci

când sunt încălcate norme de ordine publică, iar majoritatea normelor care

reglementează formarea voinței sociale în cadrul adunării generale sunt de

ordine publică, deoarece ele protejează în același timp pe acționari și

creditul general.

Din punct de vedere al

calității procesuale active, deosebirea celor două categorii de acțiuni constă

în aceea că, în cazul acțiunilor în anulare, ele pot fi introduse numai de

către acționarii care au votat contra sau care nu au luat parte la adunare, în

timp ce în cazul acțiunilor de nulitate, ele pot fi introduse de către oricine

are un interes legitim.

În speță, prin acțiune s-a

invocat că hotărârea este lovită de nulitate absolută întrucât acționarul A.S. R.

nu a participat la ședința A.G.E.A. din 30 martie 2007 prin reprezentanții

legali, lipsind mandatul dat de adunarea generală în acest sens.

Numai că motivul invocat

este unul de nulitate relativă, care privește pe un acționar al societății și,

în consecință, problema neprezentării acestuia în Adunarea generală a acționarilor.

În aceste condiții, în lipsa

unor motive de nulitate absolută justificat s-a considerat că în speță nu sunt

îndeplinite cerințele art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

Pe cale de consecință

urmează a se respinge și cererea de intervenție în interesul reclamantului A.S.

R.

Față de cele arătate, văzând

dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

intervenție formulată de intimata A.S. R. BRAȘOV.

Respinge recursul declarat

de reclamantul S.L.C. din SC R. SA BRAȘOV, împotriva deciziei nr. 98/ Ap din 23

septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 octombrie 2009.