ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2425/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la data de 8 octombrie 2007, reclamanta S.L.C. Brașov a chemat în judecată pârâta SC R. SA solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii A.G.E.A. a SC R. SA Brașov din data de 30 martie 2007 privind vânzarea hotelului Arta. În motivarea cererii reclamanta susține că hotărârea atacată este contrară legii și actului constitutiv, respectiv acționarul A.S. R. nu a fost reprezentat în mod valid în cadrul adunării, în drept fiind indicat art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 24 din 16 aprilie 2008, dată în Camera de Consiliu a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a respins acțiunea.

Totodată, a admis cererea de intervenție formulată de intervenientul N.V. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că nulitatea invocată de reclamantă este o nulitate relativă, situație în care față de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 nu are calitate procesuală activă. Împotriva acestei soluții a promovat apel reclamantul, motivat de faptul că judecătorul fondului a schimbat natura nulităților invocate prin acțiune și că fiind invocate nulități absolute ale hotărârii atacate potrivit art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 trebuia recunoscută calitatea procesual activă a reclamantei. De asemenea, se arată că justifică un interes în promovarea acțiunii întrucât prin hotărârea A.G.E.A.

s-a dispus vinderea unei unități hoteliere în care se efectuau concediile de odihnă și tratament a salariaților. Curtea de Apel Brașov, secția comercială, prin decizia nr. 98 din 23 septembrie 2008, a respins apelul ca nefondat. În fundamentarea soluției, instanța de control judiciar a reținut că motivele de nulitate absolută sunt cele care ocrotesc un interes general public, numai că prin acțiune s-a invocat că hotărârea este lovită de nulitate absolută întrucât acționarul A.S. R. nu a participat la ședința A.G.E.A. din 30 martie 2007 prin reprezentanți legali lipsind mandatul dat de adunarea generală în acest sens. Acest motiv este unul de nulitate relativă care privește pe un acționar al societății și, în consecință, problema neprezentării acestuia în adunarea generală a acționarilor, astfel că în mod corect s-a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

Cu petiția înregistrată, la data de 30 octombrie 2009, reclamantul S.L.C. din SC R. SA a declarat recurs împotriva soluției instanței de apel criticile vizând aspecte de nelegalitate invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se susține că nu s-a avut în vedere dispozițiile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, întrucât motivele invocate privesc nulitatea absolută a actelor, lipsa mandatului, actul contravine scopului și hotărârea a fost adoptată în lipsa mandatului, fără majoritatea cerută. Recursul este nefondat. Textul art. 132 din Legea nr. 31/1990 nu creează o nouă categorie de nulități în ceea ce privește hotărârile adunării generale. El se referă, pe de o parte, la acțiunile în anulare care izvorăsc din încălcarea unor norme legale supletive sau a unor prevederi ale actului constitutiv.

Alături de acțiunile în anulare având aceste cauze, există acțiuni în anulare care provin din nerespectarea condițiilor generale de validitate a contractelor, capacitate, consimțământ, cauză și obiect, raportate la fiecare acționar. Există, de asemenea, acțiuni în nulitate absolută atunci când sunt încălcate norme de ordine publică, iar majoritatea normelor care reglementează formarea voinței sociale în cadrul adunării generale sunt de ordine publică, deoarece ele protejează în același timp pe acționari și creditul general. Din punct de vedere al calității procesuale active, deosebirea celor două categorii de acțiuni constă în aceea că, în cazul acțiunilor în anulare, ele pot fi introduse numai de către acționarii care au votat contra sau care nu au luat parte la adunare, în timp ce în cazul acțiunilor de nulitate, ele pot fi introduse de către oricine are un interes legitim.

În speță, prin acțiune s-a invocat că hotărârea este lovită de nulitate absolută întrucât acționarul A.S. R. nu a participat la ședința A.G.E.A. din 30 martie 2007 prin reprezentanții legali, lipsind mandatul dat de adunarea generală în acest sens. Numai că motivul invocat este unul de nulitate relativă, care privește pe un acționar al societății și, în consecință, problema neprezentării acestuia în Adunarea generală a acționarilor. În aceste condiții, în lipsa unor motive de nulitate absolută justificat s-a considerat că în speță nu sunt îndeplinite cerințele art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. Pe cale de consecință urmează a se respinge și cererea de intervenție în interesul reclamantului A.S.

R. Față de cele arătate, văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de intervenție formulată de intimata A.S. R. BRAȘOV. Respinge recursul declarat de reclamantul S.L.C. din SC R. SA BRAȘOV, împotriva deciziei nr. 98/ Ap din 23 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2009.