ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2657/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2657/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursurilor de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC P.P.P.B. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC P.P.M. SA să se constate: nulitatea actului juridic de subscriere la constituirea societății comerciale pârâte a aportului reclamantei, reprezentat de Complex de agrement F. și Complex hotelier P.M., alcătuit din teren și clădirile aferente și nulitatea parțială a actului constitutiv al societății pârâte, în privința aportului reclamantei, reprezentat de Complex de agrement F. și Complex hotelier P.M., cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Tribunalul Brașov,. secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2523 dinb 12 iunie 2007 a respins acțiunea și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de SC P. SA în interesul pârâtei.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanta și SC B.I.L. SA. Prin Decizia nr. 232/Ap din 20 decembrie 2007, Curtea de Apel Brașov, secția comercială, a admis apelurile, a desființat hotărârea și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut cu privire la cererea principală că instanța de fond nu s-a pronunțat pe fondul cererii de chemare în judecată, cauza nulității fiind lipsa consimțământului, în temeiul juridic art. 942 și art. 948 C. civ., limite în care trebuia să se pronunțe, anularea Hotărârilor A.G.A. din 21 iulie 2001 neconstituind în fine temeiul de nulitate, ci doar argumentul adus în susținerea afirmației referitoare la lipsa consimțământului, ceea ce atrage incidența art. 297 C. proc.
civ. Cu privire la cererea de intervenție instanța de fond a respins-o în principiu fără a motiva clar față de condițiile cerute de art. 49 - 50 C. proc. civ. dacă aceasta întrunește condițiile încât greșit a fost respinsă în principiu astfel ca și sub acest aspect se impune trimiterea cauzei spre rejudecarea pe fond a cererii. Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâta și intervenienta în interes alăturat acesteia - SC P. SA Brașov, în termenul legal, ambele invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Au susținut, în esență, în ceea ce privește aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc.
civ., că nu sunt îndeplinite cerințele acestui text de lege, hotărârea primei instanțe fiind pronunțată ca urmare a analizării pe fond a pricinii, iar în privința cererii de intervenție motivarea este contradictorie și nelegală raportat la dispozițiile art. 49 C. civ., deoarece pentru ca cererea de intervenție să fie admisibilă era necesar ca SC B.I.L. SA să formuleze o pretenție proprie, în contradictoriu cu celelalte părți, ceea ce nu este cazul și să justifice un interes actual, ceea ce, de asemenea, nu este îndeplinit de vreme ce societatea în care aceasta are calitatea de acționar a promovat ea însăși acțiunea în constatarea nulității. Intimata - reclamantă și intimata - intervenientă SC B.I.L.
SA au depus concluzii scrise prin care au solicitat respingerea ambelor recursuri. Analizând recursurile prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate se găsesc fondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Potrivit art. 297 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe. Pentru a fi posibilă desființarea hotărârii în prima ipoteză trebuie, deci, ca instanța să nu fi cercetat fondul adică să se fi pronunțat în temeiul unei excepții procesuale, să fi omis a se pronunța asupra unei cereri ori să se fi pronunțat asupra altceva decât s-a cerut.
Observând hotărârea instanței de fond rezultă că aceasta a analizat fondul prin raportare la cererea introductivă de instanță considerându-se evident investită cu constatarea nulității celor două acte juridice de subscriere și de constituire a SC P.P.M. SA pentru lipsa consimțământului, condiție esențială prevăzută de art. 948 C. civ., față de efectele ex tunc ale constatării nulității hotărârii adunării generale a acționarilor SC P.B. SA din 27 iulie 2001 prin care s-a hotărât constituirea societăților comerciale cu capital privat prin aportarea de către societatea comercială a unor active la constituirea societăților nou înființate, între care și cea în cauză. În acest sens se observă că partea și-a fundamentat toate criticile invocate la pct. 6 - 8 din acțiune pe principiul nulităților subsecvente.
În acest cadru procesual cu privire la obiectul investirii, motivarea instanței de fond chiar dacă sintetică fără referire expresă la art. 942 și 948 C. civ., în sensul incidenței unor excepții de la aplicarea principiului „resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis” înseamnă, deci, o analiză pe fond a îndeplinirii condițiilor pentru a putea constata nulitatea absolută pentru lipsa consimțământului în condițiile invocate și nu doar un argument adus în susținerea afirmației referitoare la lipsa consimțământului, cum reține instanța de apel. Așa fiind, este nelegală soluția instanței de apel de trimitere a cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cerințele prevăzute de art. 297 alin. (1) C. proc.
civ. arătate mai sus nefiind îndeplinite. Prin urmare, instanța de apel trebuia să analizeze motivele de apel care vizau fondul cererii introductive de instanță ceea ce nu a făcut încât se impune casarea și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului formulat de pârâtă. Cât privește apelul intervenientei SC B.I.L. SA, de asemenea, instanța de apel a analizat legalitatea cererii din perspectiva îndeplinirii condițiilor de admisibilitate în principiu dar motivarea este contradictorie din punctul de vedere al calificării cererii părții raportat la aceste condiții de admisibilitate, ceea ce face imposibilă verificarea legalității hotărârii și atrage aceeași soluție, în temeiul art. 304 pct. 7 C. proc.
civ. Văzând și art. 312 alin. (5) C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursurile declarate de pârâta SC P.P.M. SA București și de intervenienta SC P. SA Brașov împotriva Deciziei nr. 232/Ap din 20 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială. Casează decizia recurată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelurilor. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.