ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2869/2010

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 3140 din 27 noiembrie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a admis recursul declarat de pârâta SC N. SA Brașov împotriva deciziei comerciale nr. 128/Ap din 30 octombrie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția comercială, și a modificat decizia recurată în sensul că a respins cererea de aderare a reclamantului la apelul pârâtei, a admis apelul pârâtei SC N. SA Brașov împotriva încheierii din 3 octombrie 2007 și a sentinței nr. 45/CC din 29 octombrie 2007 a Tribunalului Brașov pe care le-a schimbat în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a respins acțiunea precizată ca fiind formulată de o persoană fără calitate.

Instanța de recurs a reținut, în esență că, recursul este fondat pentru motivul de nelegalitate încadrat în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând soluționarea greșită a excepției lipsei calității procesual active a reclamantului, față de dispozițiile art. 132 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, prin care legiuitorul a stabilit cine poate exercita dreptul de a ataca hotărârile adunărilor generale constatând că, la data de referință definită de art. 123 alin. (2) din aceeași lege, reclamantul nu mai avea calitatea de acționar, rezilierea contractului de cesiune producând efecte numai pentru viitor. Împotriva acestei decizii, a formulat contestație în anulare reclamantul S.G., invocând motivul prevăzut de art. 318 teza I C. proc.

civ., în sensul că instanța a comis o eroare materială neobservând, în soluționarea excepției lipsei calității procesual active, faptul că „prin completarea la acțiune”, depusă în ședința din 12 septembrie 2007, la pct. 1.4., reclamantul a arătat că „în subsidiar, S.G. este o persoană interesată în accepțiunea art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, astfel că procesul a fost legat la prima instanță și în apel și sub aspectul calității reclamantului de persoană interesată, invocându-se motive de nulitate absolută privind nerespectarea formalităților imperative referitoare la convocare, limite în care trebuia judecată și excepția și în recurs.

Intimata - pârâtă a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă, în principal, deoarece criticile aduse nu se încadrează în ipoteza prevăzută de textul de lege invocat și ca nefondată în subsidiar, deoarece cauza a fost soluționată în recurs în limitele învestirii, neputându-se reține vreo eroare a instanței din punct de vedere formal. Asupra contestației în anulare. Potrivit art. 318 teza I C. proc. civ., se poate formula contestație în anulare atunci când dezlegarea dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale.

În acest cadru legal, soluționarea excepției lipsei calității procesual active a reclamantului doar prin raportare la calitatea de acționar a părții și nu și a aceleia de terț- persoană interesată, nu reprezintă o eroare materială, ci o greșeală de judecată, deoarece contestatorul solicită de fapt examinarea legalității soluției pronunțate din perspectiva rezolvării date excepției lipsei calității procesual active, ce presupune identitatea între titularul acțiunii și titularul dreptului de a ataca o hotărâre A.G.A. Obiectul acțiunii în anulare a avut un caracter unitar, neputându-se reține, în cauză, că instanța a avut de soluționat două capete de cerere distincte după cum motivele de desființare ale hotărârii A.G.A.

au vizat cauze de nulitate relativă sau absolută, contestatorul – reclamant în cererea de chemare în judecată invocând, pe lângă calitatea de acționar și pe aceea de persoană interesată și că instanța ar fi omis, din eroare, verificarea recursului din perspectiva tuturor capetelor de cerere, aceasta analizând motivele de recurs cu raportare la acest obiect dedus judecății, astfel încât, legalitatea soluției date excepției lipsei calității procesuale active, nu poate face, deci, obiectul cenzurii, nereținându-se o eroare materială, de procedură, în sensul art. 318 teza I C. proc. civ. care să permită rejudecarea recursului. Așa fiind, în sensul art. 318 teza I C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anularea deciziei secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3140 din 27 noiembrie 2009, formulată de contestatorul S.G.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anularea deciziei secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3140 din 27 noiembrie 2009, formulată de contestatorul S.G. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2010.