ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2869/2010

Asupra contestației în anulare

de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 3140 din 27 noiembrie 2009, Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția comercială, a admis

recursul declarat de pârâta SC N. SA Brașov împotriva deciziei comerciale nr.

128/Ap din 30 octombrie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția

comercială, și a modificat decizia recurată în sensul că a

respins cererea de aderare a reclamantului la apelul pârâtei, a admis apelul

pârâtei SC N. SA Brașov împotriva încheierii din 3 octombrie 2007 și

a sentinței nr. 45/CC din 29 octombrie 2007 a Tribunalului Brașov pe

care le-a schimbat în sensul că a admis excepția lipsei

calității procesuale active a reclamantului și a respins acțiunea

precizată ca fiind formulată de o persoană fără

calitate.

Instanța de recurs a

reținut, în esență că, recursul este fondat pentru motivul

de nelegalitate încadrat în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând

soluționarea greșită a excepției lipsei calității

procesual active a reclamantului, față de dispozițiile art. 132 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, prin care legiuitorul

a stabilit cine poate exercita dreptul de a ataca hotărârile

adunărilor generale constatând că, la data de referință

definită de art. 123 alin. (2) din  aceeași lege, reclamantul nu mai

avea calitatea de acționar, rezilierea contractului de cesiune producând

efecte numai pentru viitor.

Împotriva acestei decizii, a

formulat contestație în anulare reclamantul S.G., invocând motivul

prevăzut de art. 318 teza I C. proc. civ., în sensul că instanța

a comis o eroare materială neobservând, în soluționarea

excepției lipsei calității procesual active, faptul că

„prin completarea la acțiune”, depusă în ședința din 12

septembrie 2007, la pct. 1.4., reclamantul a arătat că „în subsidiar,

S.G. este o persoană interesată în accepțiunea art. 133 alin.

(3) din Legea nr. 31/1990, republicată, astfel că procesul a fost

legat la prima instanță și în apel și sub aspectul

calității reclamantului de persoană interesată,

invocându-se motive de nulitate absolută privind nerespectarea

formalităților imperative referitoare la convocare, limite în care

trebuia judecată și excepția și în recurs.

Intimata - pârâtă a formulat

întâmpinare și a solicitat respingerea contestației în anulare, ca

inadmisibilă, în principal, deoarece criticile aduse nu se încadrează

în ipoteza prevăzută de textul de lege invocat și ca

nefondată în subsidiar, deoarece cauza a fost soluționată în

recurs în limitele învestirii, neputându-se reține vreo eroare a

instanței din punct de vedere formal.

Asupra contestației în anulare.

Potrivit art. 318 teza I C. proc.

civ., se poate formula contestație în anulare atunci când dezlegarea

dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale.

În acest cadru legal,

soluționarea excepției lipsei calității procesual active a

reclamantului doar prin raportare la calitatea de acționar a

părții și nu și a aceleia de terț- persoană

interesată, nu reprezintă o eroare materială, ci o

greșeală de judecată, deoarece contestatorul solicită de

fapt examinarea legalității soluției pronunțate din

perspectiva rezolvării date excepției lipsei calității

procesual active, ce presupune identitatea între titularul acțiunii

și titularul dreptului de a ataca o hotărâre A.G.A.

Obiectul acțiunii în anulare a

avut un caracter unitar, neputându-se reține, în cauză, că

instanța a avut de soluționat două capete de cerere distincte

după cum motivele de desființare ale hotărârii A.G.A. au vizat

cauze de nulitate relativă sau absolută, contestatorul – reclamant în

cererea de chemare în judecată invocând, pe lângă calitatea de

acționar și pe aceea de persoană interesată și că

instanța ar fi omis, din eroare, verificarea recursului din perspectiva

tuturor capetelor de cerere, aceasta analizând motivele de recurs cu raportare

la acest obiect dedus judecății, astfel încât, legalitatea

soluției date excepției lipsei calității procesuale active,

nu poate face, deci, obiectul cenzurii, nereținându-se o eroare

materială, de procedură, în sensul art. 318 teza I C. proc. civ. care

să permită rejudecarea recursului.

Așa fiind, în sensul art. 318

teza I C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anularea

deciziei secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și

Justiție nr. 3140 din 27 noiembrie 2009, formulată de contestatorul S.G.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în

anularea deciziei secției comerciale a Înaltei Curți de Casație

și Justiție nr. 3140 din 27 noiembrie 2009, formulată de

contestatorul S.G.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2010.