ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii penale de față; Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin plângerea adresată acestei instanțe la 11 august 2009, cât și prin plângerea adresată în condițiile art. 222 C. proc. pen. Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, petentul M.C.V., a solicitat efectuarea de cercetări penale și tragerea la răspundere penală a magistratului M.I., judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 249 C. pen. și art. 264 C. pen., pretins a fi fost comise cu ocazia instrumentării dosarului nr. 1322/42/2008 al Curții de Apel Ploiești. Prin rezoluția nr. 726/P/2008 din 22 iulie 2009, în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (4) C. proc.

pen. raportate la art. 10 lit. a) C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul M.I., judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 249 și art. 264 C. pen. Pentru a pronunța această soluție, procurorul de caz a reținut că din actele premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat probe și nici indicii de comitere a unor fapte penale de către magistratul reclamat. Cât privește nemulțumirea manifestată de petent împotriva unei hotărâri judecătorești aceasta nu poate fi valorificată decât în cadrul unor căi de atac exercitate, în termenele și condițiile legii.

Împotriva acestei soluții de netrimitere în judecată dispusă de procurorul de caz a formulat plângere petentul M.C.V., care a reiterat în cuprinsul acesteia susținerile inițiale, solicitând tragerea la răspundere penală a magistratului reclamat. Din adresa nr. 726/P/2009 din 24 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a rezultat că petentul M.C.V. nu a atacat în condițiile art. 278 C. proc. pen. soluția de neînceperea urmăririi penale dispusă de procurorul de caz. Se constată în aceste condiții că petentul nu s-a conformat dispozițiilor art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen. și nu a urmat mai întâi procedura specială arătată de dispozițiile art. 278 C. proc.

pen., potrivit căreia, soluția de netrimitere în judecată dispusă de procurorul de caz se atacă, mai întâi, la prim procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori la procurorul șef secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Remediul procesual al unei astfel de situații este indicat prin dispozițiile art. 278 1 alin. (13) C. proc. pen., dispoziții potrivit cărora, plângerea greșit îndreptată se trimite organului judiciar competent. Drept urmare, în considerarea acestor prevederi legale și a stării de fapt reținute, plângerea petentului M.C.V., greșit îndreptată la această instanță, se va trimite, spre competentă soluționare, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Conform art. 278/1 alin. (13) C. proc. pen. trimite plângerea formulată de petiționarul M.C.V. împotriva rezoluției nr. 726/P/2009 din 22 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică azi 5 octombrie 2009