ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 866/2010

Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 213 din 17 mai 2006 Tribunalul Brăila, secția penală, a dispus în baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. A condamnat pe inculpații P.B. (fiul lui D. și A.) și V.C.C. (fiul lui F.C. și M.) la câte o pedeapsă de 10 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complimentară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. : (a)- dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; (b)- dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; (c)- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii; pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. în referire la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; A condamnat pe inculpatul P.A.V. (fiul lui V. și T.) o pedeapsă de 10 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complimentară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. : (a)- dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; (b)- dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată. Pe perioada executării pedepsei principale, a interzis celor trei inculpați exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) și e) C. pen.

: (a)- iar dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ; (b)- dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; (c)- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii ; (d)- dreptul de a fi tutore sau curator. În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedepsele aplicate inculpaților perioada prevenției după cum urmează: pentru inculpatul P.B. - perioada de la 25 februarie 2004 la 19 decembrie 2005; pentru inculpatul V.C.C. - perioada de la data de 27 februarie 2004 la 19 decembrie 2005; pentru inculpatul P.A.V. - perioada de la data de 24 iulie 2004 la 19 decembrie 2005. În baza art. 14, art. 346 C. proc.

pen. și art. 998 C. civ., a admis acțiunile civile și a obligat pe inculpații P.B., V.C.C. și P.A.V., în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC W. SRL Brăila să plătească următoarele sume cu titlu de despăgubiri civile: - suma de 14.773,90 lei RON către partea civilă SC P.D.C. SA București; - suma de 41.823,02 lei RON către partea civilă SC B.R. SRL - Filiala Ploiești; - suma de 8.282,76 lei RON către partea civilă SC K.I. București; - suma de 47.215,36 lei RON către partea civilă SC G. SRL Craiova; - suma de 16 081,90 lei RON către partea civilă SC U. SRL Odorheiul Secuiesc; - suma de 95.855,2 lei RON reprezentând c/v marfa și 48.454.80 lei R0N dobânzi legale către partea civilă SC O. SRL Tg.

Mureș; - suma de 20.808,61 lei RON către partea civilă SC B.I. SRL Ploiești; - suma de 27.112,22 lei RON către partea civilă SC D.L.I. SRL Bacău; - suma de 43.689,66 lei RON către partea civilă SC B.C.S. SRL București; - suma de 49.561,54 lei RON către partea civilă SC T.P. SRL Sf. Gheorghe; - suma de 40.832,53 lei RON către partea civilă SC P.P. SRL București; - suma de 48.498,45 lei RON către partea civilă SC M.D. SRL Tătărani jud. Prahova. A anulat filele cec. A dispus restituirea, după rămânerea definitivă a sentinței, a filelor cec, părților civile care le-au depus la dosar. În baza art. 189 - art. 191 C. proc. pen. a obligat pe fiecare inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC W. SRL Brăila, să plătească statului câte 1.000 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

A dispus ca din sumele reprezentând cheltuieli judiciare către stat să se avanseze din fondurile M.J. onorariile avocaților din oficiu după cum urmează: 150 lei RON pentru inculpatul P.B. (av. R.F., R.C., C.L., A.L.), 115 lei RON pentru inculpatul P.A.V. (av. E.A.., S.L.), 35 lei RON pentru inculpatul V.C.C. (av. S.L.). A respins cererea părții civile SC G. SRL Craiova privind plata cheltuielilor judiciare. Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că inculpații P.A.V., P.B. și V.C.C. se cunoșteau de la SC B.T. SRL Brăila unde au lucrat până la până la începerea activității la SC W. SRL Brăila în luna iulie 2003. Reține instanța de fond că declarațiile inculpaților sunt contradictorii în privința celor ce au hotărât preluarea SC W. SRL Brăila și motivația începerii activității pe această firmă, doar inculpatul P.B.

a fost constant în declarații el afirmând că în luna iunie 2003 a fost chemat de administratorul SC B. SRL, numita P.T., în biroul acesteia unde se aflau și ceilalți doi inculpați P.A.V. și V.C.C. și i-a propus să accepte să fie administratorul unei noi societăți pe care o va înființa, că aceasta l-a asigurat că de afaceri se vor ocupa ceilalți doi inculpați și că îi cere acest lucru pentru că are probleme cu celelalte firme. Inculpatul P.B. susține că a avut încredere în P.T. care-i este verișoară și având în vedere și situația sa financiară a acceptat propunerea. Și inculpatul V.C.C. a declarat inițial, la urmărirea penală și cu ocazia primei audieri în instanță, că SC W. SRL a fost preluată la sugestia numitei P.T.

și a inculpatului P.A.V. pentru a asigura ieșirea din dificultate a SC B.T. SRL Brăila administrată de P.T. însă la data de 25 octombrie 2005 în ședința de judecată a solicitat să fie reaudiat și a schimbat declarația în sensul că societatea a fost preluată din inițiativa tuturor inculpaților care au conceput-o ca o alternativă la încetarea activității SC B.T. SRL Brăila dorind să-și pornească o afacere proprie. Coroborând aceste declarații și cu împrejurări obiective - același obiect de activitate ca și SC B.T. SRL, desfacerea unor produse prin această a doua societate, compensarea unor datorii ale SC B.T. SRL - tribunalul reține că ideea pornirii unei afaceri similare cu cea a SC B.T. SRL Brăila a aparținut inculpatului P.A.V.

și numitei P.T., că ceilalți doi inculpați au acceptat propunerea și conform înțelegerii au făcut formalitățile de preluare a SC W. SRL Brăila. Prin încheierea nr. 3384 din 10 iulie 2003, Tribunalul Brăila a admis cerea inculpatului P.B. și a dispus înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor privind modificările intervenite cu privire la SC W. SRL Brăila în sensul că s-a trecut sediul din Brăila, la domiciliul inculpatului P.B., mențiunea că acesta este asociat unic. Pentru ceilalți doi inculpați au fost încheiate contracte de muncă, inculpatul V.C.C. fiind angajat director comercial cu salariul de 28.500.000 lei ROL, iar P.A.V. mecanic de întreținere cu un salariu de 35.000.000 lei ROL.

Inculpații V.C.C. și P.A.V. au făcut demersuri pentru închirierea unui spațiu de depozitare la SC A. SA Brăila luând legătura cu martorul S.Ș. - director executiv al societății, iar contractul a fost semnat ulterior de inculpatul P.B. Inculpații V.C.C. și P.B. au făcut demersurile necesare pentru deschiderea conturilor societății la R.B., B.R.D. și B.P. SA - Sucursalele din Brăila, iar la data de 31 iulie 2003, inculpatul P.B. a împuternicit pe inculpatul V.C.C. să reprezinte societatea, să ridice extrase de cont, să depună și să ridice numerar de la B.P. SA - Sucursala Brăila. Imprimatele cu regim special - facturi și chitanțe - au fost ridicate de inculpații V.C.C. și P.A. de la SC P.I. SA Brăila.

După crearea acestor premise de lucru, inculpații au început activitatea infracțională, care se materializează în acte de comerț și contracte comerciale prin care furnizorii au fost înșelați după cum urmează: 1.- La data de 27 iulie 2003, inculpații V.C.C. și P.A.V. s-au deplasat la sediul SC B.C.S. SRL - București, s-au prezentat ca fiind reprezentanții SC W. SRL Brăila, au consultat cataloagele de produse, au luat mostre de mărfuri (gresii și faianță), apoi au trimis acestei societăți, la data de 22 iulie 2003 o comandă prin fax și în aceeași zi au revenit la București unde s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare nr. 23 din 22 iulie 2003, pentru mărfuri în valoare de 397.166 lei, semnat de inculpatul V.C.C.

S-a stabilit ca plata să se facă cu filă cec scadentă la 45 zile de la emitere, după care s-a întocmit factura fiscală din 22 iulie 2003 pentru conform contractului și totodată inculpatul V.C.C. a lăsat furnizorului fila cec semnată de P.B., în valoare de 438.246.565 lei cu scadența la data de 5 septembrie 2003. Materialele contractate au fost livrate cu mijloace de transport auto, iarla data de 18 august 2003, cu ordin de plată, SC W. SRL Brăila a achitat furnizorului suma de 50.000.000 lei, după care a mai comandat telefonic la data de 18 august 2003, prin inculpatul V.C.C. alte mărfuri în valoare de 91.079.853 lei, livrate de furnizor și rămase neachitate. La data scadentă SC B.S.C. SRL a introdus la plată cecul, dar a fost refuzat pentru lipsă disponibil, societatea rămânând păgubită cu suma de 436.896.565 lei pe care a solicitat-o cu titlu de despăgubiri civile în cauza de față.

2.- Tot în luna iulie, inculpatul V.C.C. l-a contactat telefonic pe administratorul SC T.P.S.G. – H.G., a purtat discuții pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare și conform înțelegerii a emis două comenzi (la 18 și 24 iulie 2003) după care a primit prin fax contractul din 21 iulie 2003 întocmit de furnizor. Acesta, înainte de a livra materialele s-a interesat de bonitatea firmei și pentru că a primit informații favorabile a început să livreze materialele contractate. La data de 25 iulie 2003, cu mijloace de transport proprii, furnizorul a livrat membrane bituminoase în valoare de 229.482.575 lei, marfa fiind preluată de inculpatul V.C.C., care a înmânat reprezentantului furnizorului fila cec în valoare de 495.615.365 lei, cu scadența la 10 septembrie 2003. Conform contractului, la solicitarea inculpatului V.C.C., SC T.P.

SRL a mai livrat inculpaților la data de 5 august 2003 mărfuri în valoare de 83.265.966 lei, marfa transportată de martorul P.F. și preluată de inculpatul P.A.V. și la data de 8 august 2003 mărfuri în valoare de 182.866.824 lei conform facturii. În total, SC T.P. SRL a livrat către SC W. SRL produse în valoare de 495.615.365 lei, conform contractului, dar prețul pentru care s-a emis fila cec nu a putut fi încasat acesta fiind refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil. SC T.P. SRL Sf. Gheorghe s-a constituit parte civilă cu această sumă. 3.- La data de 2 august 2003, inculpatul V.C.C. a depus la SC B.R. SRL Ploiești o comandă pentru obiecte sanitare cu propunerea ca prețul să fie achitat cu cec scadent la 3o zile de la livrare.

Furnizorul a acceptat comanda, iar mărfurile în valoare de 137.164.160 lei, au fost preluate de inculpatul P.A.V. care a lăsat furnizorului fila cec semnată de inculpatul P.B. La data de 11 august 2003, inculpatul V.C.C. a lansat o a doua comandă către același furnizor care a acceptat-o și a emis factura din 8 august 2003 în valoare de 49.370.720 lei ce a fost achitată prin ordin de plată. La data de 19 august 2003, inculpatul V.C.C. transmite către SC B.R. SRL o a treia comandă pentru obiecte sanitare, care a fost onorată la data de 2 septembrie 2003 când au fost livrate produse în valoare de 281.066.100 lei, conform facturii, preluate de inculpatul P.A.V. care a lăsat furnizorului fila cec semnată de inculpatul V.C.C.

după cum acesta a recunoscut și s-a constatat prin expertiza grafologică aflată la dosarul de urmărire penală. La scadență furnizorul a introdus în bancă cecul care a fost refuzat pentru lipsă totală de disponibil. Au rămas neachitate mărfuri în valoare totală de 418.230.260 lei, sumă cu care societatea s-a constituit parte civilă în cauză. Reprezentanții acestei firme s-au deplasat la Brăila, au ajuns la domiciliul inculpatului P.B. și au fost îndrumați la sediul SC B. SRL de soția inculpatului. Aici au văzut expuse spre vânzare mărfuri livrate către SC W. SRL, iar P.T. le-a spus că are aceste mărfuri de la SC W. prin compensare. Din cercetările efectuate a mai rezultat că o parte din aceste mărfuri au fost vândute de inculpatul P.A.V.

care s-a folosit de numele SC H.D. SRL București și SC C.I. București, Urme cu care inculpatul nu are nici o legătură. 4.- La începutul lunii august 2003, inculpatul V.C.C. a contactat telefonic SC D.L. SRL Bacău, după care a emis o comandă pentru parchet, în urma căreia s-a întocmit factura din 12 august 2003 în valoare de 271.182.162 lei, iar parchetul a fost livrat la depozitul din Brăila, unde inculpatul V.C.C. a înmânat reprezentantului furnizorului fila cec semnată de acesta urmăririi penale, cu scadenta la data de 15 septembrie 2003, pentru suma de 271.122.162 lei. Cecul a fost refuzat la plată pentru lipsa totală a disponibilului, iar societatea s-a constituit parte civilă în proces pentru suma de 271.122.162 lei.

Din cercetări a rezultat că o parte din parchet a fost vândut de inculpatul P.A.V. 5.- Tot la începutul lunii august 2003, inculpatul V.C.C. a luat legătura telefonic cu reprezentantul SC U. SRL Odorheiul Secuiesc interesându-se de produse și prețuri, după care, la intervale scurte de timp, a lansat trei comenzi în baza cărora s-a încheiat contractul nr. 221 din 22 august 2003, furnizorul, SC U. SRL îndeplinindu-și obligația contractuală prin trei livrări efectuate la data de 14 august 2003, cu factura în valoare de 19.476.212 lei, la data de 15 august 2003 cu factura în valoare de 64.296.886 lei și la data de 4 septembrie 2003 cu factura în valoare de 77.045.634 lei. Pentru aceste sume SC W. SRL a emis filele cec, toate semnate de inculpatul P.B.

La scadență cecurile au fost prezentate băncii însă plata a fost refuzată din lipsa disponibilului. SC U. SRL Odorheiul Secuiesc s-a constituit parte civilă cu suma de 160.818.732 lei reprezentând contravaloarea produselor livrate. 6.- La data de 16 iulie 2003, inculpatul P.B. a emis un bilet la ordin în valoare de 147.738.976 lei reprezentând contravaloare lacuri și vopsele, în favoarea SC B. SRL care l-a girat către SC P.D.C. SRL București pentru stingerea unei datorii. Fiind introdus la plată de aceasta, data scadenței - 16 septembrie 2003 - a fost refuzat pentru lipsa disponibilului.

SC P.D.C. SRL

București s-a constituit parte civilă cu suma de 147.738.976 lei. 7.- În luna august 2003, inculpatul V.C.C. l-a contactat telefonic pe reprezentantul SC P.P. SRL București, după care s-a întâlnit cu acesta în București. Inculpatul s-a arătat interesat de cumpărarea unui număr însemnat pe aparate electrotehnice spunând că are un hotel în construcție și intenționează să-l utileze. La data de 13 august 2003 s-a încheiat între SC W. SRL și P.P. SRL contractul în baza căruia la data de 21 august 2003 P.P. SRL a livrat la SC W. SRL produse electronice în valoare de 408.325.296 lei, sumă pentru care inculpatul P.B. a emis fila cec cu scadența la data de 25 septembrie 2003 și care de asemenea a fost refuzată la plată pentru lipsa disponibilului.

Inculpatul V.C.C. a declarat că de vânzarea acestor produse s-a ocupat inculpatul P.A.V., iar la percheziția efectuată la domiciliul mamei acestuia s-a găsit un televizor care se pare că ar proveni din cele livrate de SC P.P. SRL.

SC P.P. SRL

București s-a constituit parte civilă cu suma de 408.325.296 lei. 8.- În luna august 2003, inculpatul V.C.C. a contactat reprezentanții SC O. SRL Tg. Mureș arătându-se interesat de produsele firmei, după care a emis comenzi pentru livrarea a 1.600 mp de gresie import Italia. Un reprezentant al furnizorului s-a deplasat la Brăila și a discutat cu inculpatul V.C.C., cei doi întâlnindu-se ulterior în Ploiești, unde inculpatul i-a spus că are desfacere pentru acest produs întrucât beneficiarul - firma T. - construiește un lanț de hoteluri în Galați și Brăila. Urmare a acestor negocieri s-a încheiat un contract de vânzare - cumpărare, iar la data de 21 august 2003, SC O. SRL a livrat către SC W. SRL gresie în valoare de 958.552.159 lei, sumă pentru care inculpatul V.C.C.

a semnat cecul cu scadența la 21 septembrie 2003. Și acest cec a fost refuzat la plată din lipsa disponibilului, astfel că societatea furnizoare s-a constituit parte civilă cu contravaloarea mărfii livrate, dobânda legală și penalități conform contractului în valoare de 484.548.000. 9.- La data de 27 august 2003, inculpatul V.C.C. a contactat reprezentantul SC B.I. SRL Ploiești solicitând livrarea de urgență de parchet necesar la amenajarea unei școli din municipiul Brăila. Marfa a fost livrată cu facturile din 26 august 2003 și din 28 august 2003, iar pentru valoarea mărfii livrate de 208.086.100 lei, s-a înmânat reprezentantului furnizorului fila cec emisă de inculpatul P.B. La scadența prevăzut, fila cec a fost prezentată la plată, dar a fost refuzată pentru lipsă disponibil astfel că furnizorul s-a constituit parte civilă cu suma prevăzută în cec.

10.- La data de 1 septembrie 2003, inculpatul V.C.C. a emis comandă pentru livrarea de aparate de aer condiționat către SC K.I. SRL. Înainte de a onora comanda furnizorul a verificat la bancă situația beneficiarei și a vizitat depozitul din Șoseaua Rm. Sărat și cum nu a constatat nereguli, la data de 4 septembrie 2003, a livrat către SC W. SRL mărfuri în valoare de 107.827.585 lei, sumă din care inculpatul V.C.C. a achitat în numerar 25.000.000 lei, iar pentru diferența de 82.827.585 lei a înmânat fila cec scadentă la 23 septembrie 2003, expertiza grafologică stabilind că semnătura nu aparține inculpatului P.B., dar nici nu poate stabili dacă aceasta ar fi efectuată de inculpatul V.C.C. La data scadentă, cecul prezentat la plată a fost refuzat la plată din lipsa disponibilului.

Reprezentanții SC K.I. SRL s-au deplasat la depozitul din Șoseaua Rm. Sărat și negăsind pe nimeni au mers la domiciliul inculpatului P.B. de unde au fost îndrumați de soția acestuia la sediul SC B. SRL. Aici au găsit pe P.T. și pe inculpatul P.V. pe care-l cunoșteau ca fiind unul din directorii SC W. SRL Brăila. Acesta i-a asigurat că marfa va fi achitată în cel mai scurt timp. SC. K.I. s-a constituit parte civilă cu suma de 82.827.585 lei. 11.- La data de 2 septembrie 2003, inculpatul V.C.C.

s-a prezentat la sediul SC G. SRL Craiova în calitate de reprezentant al SC W. SRL Brăila și a negociat achiziționarea de centrale termice și radiatoare, încheindu-se contractul de vânzare - cumpărare din 2 septembrie 2003, în baza căruia cu factura s-a livrat, la data de 5 septembrie 2003 către SC W. SRL marfă în valoare de 472.153.578 lei, sumă pentru plata căreia s-au emis filele cec în valoare de 924.430.716 lei, cu scadența la 15 septembrie 2003 și pentru suma de 377.722.862 lei cu scadența la 26 septembrie 2003, ambele file fiind semnate de inculpatul P.B. Ambele file cec au fost refuzate la plată, astfel că societate păgubită s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 12.516 euro reprezentam contravaloarea mărfurilor livrate și a solicitat cheltuieli judiciare de 2.560.001 lei.

12.- La data de 8 august 2003, inculpatul V.C.C. emis comandă pentru gresie și faianță către SC M. SRL Tătărani în baza căreia s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare din 21 august 2003. La data de 9 septembrie 2003, cu factura, această firmă a livrat către SC W. SRL Brăila mărfuri în valoare de 484.984.500 lei, pentru plata căreia s-a emis fila cec, cu scadența la 5 octombrie 200 expertiza stabilind că fila cec nu este semnată de inculpatul P.B. și i se poate stabili că semnătura ar fi executată de ceilalți doi inculpați. Fila cec a fost refuzată la plată, iar furnizoarea s-a constituit parte civilă în cauză.

Din modul în care au acționat inculpații rezultă că au conceput o activitate a societății pe termen scurt, angajându-se în comiterea actelor infracționale ce au implicat multe societăți situate în localități diferite, toate cecurile emise având scadența în luna septembrie 2003. Fiind audiați inculpații au adoptat o atitudine de nerecunoaștere a faptelor. Astfel inculpatul P.A.V., a susținut că a fost angajat ca mecanic de întreținere, că a prestat muncă de șofer și nu are nici o legătură cu activitatea comercială desfășurată de firmă, însă această poziție adoptată de inculpat este contrazisă chiar de declarația inculpaților din faza de urmărire penală în care recunoaște că a efectuat activități specifice directorului economic.

Și ceilalți inculpați au arătat că inculpatul P.A. nu putea fi mecanic sau șofer la o firmă ce nu avea utilaje sau autovehicule. Inculpatul V.C.C. , în declarația dată la 5 octombrie 2005 a arătat că a contactat mai multe împrumuturi substanțiale pe numele său care au fost folosite de SC B. SRL. SC B. SRL nu se mai bucura de încrederea furnizorilor, întrucât nu plătise contravaloarea mărfurilor achiziționate astfel încât au decis înființarea acestei societăți în ideea de a plăti datoriile vechi și apoi să plătească furnizorii. Inculpatul P.B. nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, arătând că rudele sale s-au folosit de el pentru a-și rezolva problemele. Reține instanța de fond că din probele administrate în cauză rezultă fără dubiu că toți inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prejudiciu produs societăților comerciale înșelate fiind de peste 4 miliarde lei.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpații și partea civilă SC D.L.I. SRL Bacău. Inculpatul P.A.V. a solicitat în principal achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) cu referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că nu a comis faptele pentru care a fost condamnat. Același inculpat a criticat sentința primei instanțe pentru nelegalitate sub aspectul greșitei încadrări juridice a faptei, susținând că nu poate fi reținută în sarcina sa complicitatea la înșelăciune deosebit de gravă, deoarece participația sa la săvârșirea infracțiunii a constat doar în semnarea a trei facturi fiscale, în valoare de 67.500.000 lei, sumă pe care a reținut-o pentru a-și acoperi drepturile salariale restante.

Arată de asemenea inculpatul că nu poate fi reținut nici alin. (4) al art. 215 C. pen., deoarece nu a semnat nici o filă cec și nici alin. (3), întrucât nu a participat la încheierea tranzacțiilor cu reprezentanții părților civile. În subsidiar inculpatul a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante cu consecința reducerii pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege și aplicarea disp. art. 86 1 C. pen. Inculpatul V.C.C. a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate sub aspectul încadrării juridice a faptei, arătând că, în cauză sunt întrunite disp. art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, deoarece reprezentanții părților vătămate nu au fost induși în eroare cu ocazia încheierii contractelor comerciale și emiterii filelor CEC.

În subsidiar inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen., susținând că el nu a participat decât la trei acte materiale prin care să cauzeze un prejudiciu în valoarea de 1500.000.000 lei. Inculpatul P.B. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, reținerea în favoarea sa a unor circumstanțe atenuante. Partea civilă SC D.L.I. SRL Bacău a solicitat în apelul său obligarea inculpaților și la plata cheltuielilor legale. Prin Decizia penală nr. 88/ A din 9 mai 2007 Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații P.B. (fiul lui D. și A.), V.C.C.

(fiul lui F.C. și M.) și P.A.V. (fiul lui V. și T.) și apelul declarat de partea civilă SC D.L.I. SRL Bacău, cu sediul în Bacău, împotriva sentinței penale nr. 213 din 17 mai 2006 a Tribunalului Brăila pronunțată în Dosar nr. 2878/2004. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul P.B. la plata sumei de 200 lei, iar pe inculpații V.C.C. și P.A.V. la plata sumelor de câte 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În același temei legal, a obligat pe partea civilă SC D.L.I. SRL Bacău la plata sumei de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Suma de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul P.B., va fi avansată din fondurile M.J.

către Baroul Galați. Pentru a decide astfel, instanța de apel, a reținut că din probele dosarului rezultă că fiecare inculpat a contribuit la derularea activității infracționale prin activități specifice funcțiilor pe care le dețineau în cadrul SC W. SRL Brăila. Reține instanța de apel că încadrarea juridică a faptei este corectă, în cauză nu pot fi reținute disp. art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934cât timp inculpații cunoșteau faptul că la momentul emiterii cec-ului nu exista suma necesară acoperirii valorii acestuia. Cu privire la pedepsele aplicate, instanța de apel reține că au fost corect dozate în raport de disp. art. 72 C. pen. Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpații P.A.V., V.C.C.

și partea civilă SC D.L.I. SRL Bacău. Inculpatul P.A.V. critică decizia instanței de apel pentru nelegalitate motivând că încadrarea juridică corectă a faptei este cea prv. de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, având în vedere modalitatea de comitere a faptelor. Susține inculpatul că la data judecării apelului procedura de citare cu părțile civile SC P.D.C. SRL ȘI SC D.L.I. SRL nu era legal îndeplinită. Susține, de asemenea inculpatul că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa cât timp nu a semnat nici un contract cu reprezentanții societăților comerciale care s-au constituit părți civile în cauză, el semnând doar 2 file cec în valoare de 6.700 lei care practic reprezenta salariul său.

Inculpatul a criticat decizia și pentru netemeinici, apreciind că pedeapsa aplicată este prea aspră solicitând reducerea acesteia și stabilirea unei modalități de executare fără privare de libertate. În recursul său inculpatul invocă cazurile de casare prev. de art. 385 9 pct. 10, 14, 17 și 21 C. proc. pen. Inculpatul V.C.C. a solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., solicitând a se reține că din probele administrate în cauză nu rezultă vinovăția sa, faptul că instanțele inferioare au respins proba solicitată în sensul efectuării unei expertize contabile care să stabilească dacă s-a produs vreun prejudiciu părților civile. Și inculpatul V.C.C.

solicită a se avea în vedere că instanța de apel a soluționat cauza deci procedura de citare nu era legal îndeplinită cu anumite părți civile. În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate urmare reținerii disp. art. 74 și art. 76 C. pen. În recursul declarat de partea civilă SC D.L.I. SRL se solicită repunerea în termenul legal de recurs, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Galați. Susține partea civilă că procedura de citare, după repunerea pe rol a cauzei de către instanța de apel, după soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, nu a fost îndeplinită fiind astfel în imposibilitate să formuleze apărări. Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, conform art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursurile declarate în cauză nu sunt fondate urmând a fi respinse, ca atare pentru considerentele ce urmează: Înalta Curte reține că, situația de fapt a fost corect stabilită pe baza probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor este justă, corespunzând situației de fapt reținute, în mod corect reținând instanța de fond că, în cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală ca inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina lor.

În cauză nu este incident cazul de casare prev.de art. 385 9 pct. 21 C. proc. pen. Chiar în situația în care procedura de citare nu ar fi fost legal îndeplinită cu unele părți civile, acest caz de casare nu putea fi invocat de către inculpați ci numai de către părțile care s-ar fi considerat nedreptățite în acest sens. Or, inculpații nu arată în ce constă vătămarea lor prin faptul că unele părți vătămate nu au fost citate la instanța de apel, vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului. Nici celelalte cazuri de casare invocate de către cei doi inculpați nu sunt incidente în cauză. Încadrarea juridică dată faptelor este corectă, nefiind întrunite în cauză elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934 așa cum solicită inculpații.

Față de modul în care au acționat inculpații este indubitabil, că încă de la prelurarea SC W. SRL, scopul inculpaților a fost acela de a înșela părțile civile, respectiv societățile comerciale de la care au achiziționat bunuri în valoare de 4.600.000.000 lei, valoare din care au achitat în jur de 100.000.000 lei. Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au făcut o analiză amănunțită și judicioasă a tuturor probelor administrate în cauză, rezultând fără dubiu, intenția infracțională a inculpaților, faptul că aceștia, încă de la început au avut intenția să înșele „partenerii de afaceri” și nu să deruleze o activitate comercială legală în sensul de a achiziționa mărfuri și de a achita contravaloarea acestora.

Potrivit disp. art. 84 alin. (2) din Legea 59/1934 se va pedepsi cu amendă de la 5000 lei la 100.000 lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an, oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut. Emiterea cecului fără să existe la tras disponibilul necesar acoperirii acestuia constituie infracțiunea prev.de art. 84 alin. (2) din Legea 59/1934 numai dacă această situație a fost cunoscută și acceptată de beneficiar, iar dacă s-a făcut prin inducere în eroare, în scopul obținerii unui folos material și injust și dacă s-a cauzat beneficiarului o pagubă, fapta constituie înșelăciune.

Ceea ce deosebește cele două infracțiuni este scopul urmărit de făptuitor, în cazul infracțiunii de înșelăciune fiind obținerea unui folos material injust și care să fi pricinuit o pagubă posesorului cecului. În referire la cauza dedusă judecății, probele administrate în cauză nu relevă faptul că inculpații ar fi adus la cunoștința reprezentanților societăților comerciale că nu au disponibil în cont, că filele cec nu au provizia necesară acoperirii lor, modalitatea de comitere a faptelor demonstrând că scopul lor era acela de a induce în eroare aceste societăți în scopul obținerii unor venituri ilicite.

Numărul mare de acte materiale comise, timpul scurt în care au fost comise aceste acte materiale ca și modalitatea în care inculpații încercau să-i convingă pe furnizori de bonitatea firmei ca și de scopul achiziționării mărfurilor, în sensul că amenajează o școală sau construiesc un hotel sau că au asigurată desfacerea diverselor produse întrucât beneficiarul –firma Triumph- construiește un lanț de hoteluri, conduce la concluzia că faptele comise de inculpați întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev.de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. așa cum în mod corect a stabilit și instanța de fond. Susținerile inculpaților în sensul achitării lor pe motiv că nu sunt probe care să dovedească vinovăția lor, nu sunt întemeiate fiind făcute doar cu scopul absolvirii lor de răspundere penală.

Instanța de fond a expus pe larg modalitatea de comitere a faptelor și a făcut o analiză completă a probelor stabilind că inculpații au luat decizia infracțională împreună, de comun acord, participând cu toții la inducerea în eroare a furnizorilor, precum și la valorificarea bunurilor. Susținerea inculpatului P.A.V. în sensul că a semnat doar 2 file cec, valoarea acestora fiind de 6700 lei solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei în art. 215 alin. (2) C. pen. nu este întemeiată. Înalta Curte reține că situația prezentată de inculpat nu prezintă relevanță juridică cât timp intenția infracțională a inculpaților s-a concretizat atât în inducerea în eroare a furnizorilor, emiterea filelor cec de către oricare dintre ei, precum și în activitatea de valorificare a bunurilor obținute în modalitatea arătată anterior, activități la care au participat toți inculpații.

Solicitarea inculpatului V.C.C. în sensul efectuării unei expertize contabile nu este întemeiată. În mod corect au apreciat instanțele inferioară că nu se impune administrarea acestei probe, neexistând dubii cu privire la întinderea prejudiciului. Cu privire la pedepsele aplicate inculpaților, Înalta Curte reține că acestea au fost corect individualizate, instanța de fond având în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei și anume gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, limitele speciale ale pedepsei cuprinse între 10 și 20 de ani închisoare, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, respectiv inculpații de comun acord au luat hotărârea de a induce în eroare mai multe societăți comerciale în scopul obținerii unui folos material injust.

Perseverența infracțională de care au dat dovadă inculpații, ei săvârșind într-un timp foarte scurt 12 acte materiale ce intră în conținutul unei infracțiuni unice de înșelăciune în formă continuată, ca și poziția nesinceră manifestată de inculpați pe parcursul procesului penal fac imposibilă reținerea unor circumstanțe atenuante cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege. Faptul că în cauză nu se impune reducerea pedepselor aplicate inculpaților este justificată și de cuantumul foarte mare al prejudiciului, acesta fiind de peste 4 miliarde lei la nivelul anului 2003, toate aceste împrejurări conducând la concluzia că scopul educativ și preventiv al pedepsei consacrat de disp.art.

52 C. pen. poate fi atins doar prin executarea pedepselor în cuantumul stabilit de instanța de fond. Cât timp în cauză nu există alte cazuri de casare care luate în considerare din oficiu să facă posibilă reformarea deciziei recurate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondate recursurile inculpaților. Cu privire la recursul declarat de partea civilă SC D.L. SRL, Înalta Curte apreciază că a fost formulat tardiv, motiv pentru care urmează ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. să-l respingă ca atare. Hotărârea instanței de apel a fost comunicată către recurenta parte civilă SC D.L. SRL la data de 14 mai 2007 iar recursul a fost declarat la data de 2 septembrie 2007 depășind cu mult termenul legal de 10 zile de declarare a recursului, reglementat de disp.art.

385 3 alin. (1) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații P.A.V. și V.C.C. împotriva Deciziei penale nr. 88/ A din 9 mai 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală. Respinge, ca tardiv introdus, recursul declarat de partea civilă SC D.L.I. SRL Bacău împotriva aceleiași decizii. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 1.050 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 lei, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se va avansa din fondul M.J.L.C. Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 martie 2010.