ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1917/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1917/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 80 din data de 2 iulie 2009 pronunțată

de Tribunalul Vâlcea, secția penală, s-au dispus următoarele:

Î

n temeiul art. 257 alin. (1) C. pen., raportat la art. 5 alin.

(1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000,

Condamnă pe inculpata G.M., fiica

lui N. și F., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 65 C.

pen., aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi

aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptului de

a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat,prevăzute de art.

64 lit. a), teza a I-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În temeiul art. 86

5

C. pen., raportat la art. 85 alin. (1) C. pen.

Anulează suspendarea

executării pedepsei sub supraveghere, de 4 ani închisoare, stabilită prin sentința

penală nr. 1321 din 28 septembrie 2007, pronunțată de către Tribunalul

București în Dosarul nr. 2939/3/2007, rămasă definitivă prin Decizia penală nr.

376 din 22 noiembrie 2007 a Curții de Apel București.

În temeiul art. 36 C. pen., raportat

la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., dispune contopirea pedepsei de

4 ani închisoare,stabilită prin sentința penală nr. 1321 din 28 septembrie

2007, pronunțată de către Tribunalul București în Dosarul

nr. 2939/3/2007, cu pedeapsa de 2

ani închisoare, stabilită în prezenta cauză urmînd a fi aplicată pedeapsa cea

mai grea, respectiv 4 ani închisoare, alături de pedeapsa complementară a

interzicerii dreptului de a fi aleasă în autorități publice sau în funcții

elective publice și dreptului de a ocupa o funcție ce implic exercițiul

autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a și lit. b)

C. pen.

, pe o durată de 3 ani.

În temeiul art. 257 alin. (1) C.

pen., raportat la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen.,

Condamnă pe inculpata G.M. la pedeapsa de 5 ani

închisoare.

Î

n temeiul art. 65 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa

complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice

sau în funcții elective publice și dreptului de a ocupa o funcție ce implică

exercițiul autorității de stat,prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a și lit.

b) C. pen., pe o durată de 5 ani.

În temeiul art. 39 C. pen.,

Contopește pedepsele de 4 ani

închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în

autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptului de a ocupa o

funcție ce implică exercițiul autorității de stat,prevăzute de art. 64 lit. a),

teza a I-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu pedeapsa de 5 ani

închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în

autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptului de a ocupa o

funcție ce implică exercițiul autorității de stat,prevăzute de art. 64 lit. a),

teza a I-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani,urmînd ca inculpata să

execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1

an închisoare, deci 6 ani de închisoare în condițiile prevăzute de art. 57

C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în

autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptului de a ocupa o

funcție ce implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit.

a), teza a I-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani.

Î

n temeiul art. 71 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa

accesorie a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau

în funcții elective publice și dreptului de a ocupa o funcție ce implică

exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a și

lit. b) C. pen.

Respinge cererea de schimbare a

încadrării juridice formulată de către inculpata L.A., prin apărător, din

infracțiunea prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. în infracțiunea prev. de art.

215 C. pen.

Î

n temeiul art. 257 alin. (1) C. pen.,rap.la art. 5 alin. (1)

și art. 6 din Legea nr. 78/2000,

Condamnă pe inculpata L.A., fiica

lui I. și T., l

a pedeapsa de 2 ani

închisoare.

Î

n temeiul art. 65 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa

complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice

sau în funcții elective publice, dreptului de a ocupa o funcție ce implică

exercițiul autorității de stat și dreptului de a ocupa o funcție de natura

celei de care s-a folosit la săvîrșirea infracțiunii, respectiv secretară în

cadrul unor instituții publice, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a, lit.

b) și lit. c) C. pen., pe o durată de 3 ani.

Î

n temeiul art. 257 alin. (1) C. pen., raportat la art. 5 alin.

(1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen.,

Condamnă pe inculpata L.A. la

pedeapsa de 5 ani închisoare.

Î

n temeiul art. 65 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa

complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice

sau în funcții elective publice, dreptului de a ocupa o funcție ce implică

exercițiul autorității de stat și dreptului de a ocupa o funcție de natura

celei de care s-a folosit la sâvîrșirea infracțiunii,respectiv secretară în

cadrul unor instituții publice, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a, lit.

b) și lit. c) C. pen., pe o durată de 5 ani.

Î

n temeiul art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C.

pen.

Dispune contopirea pedepselor de de

2 ani închisoare și cea a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autoritățile

publice sau în funcții elective publice, dreptului de a ocupa o funcție ce

implică exercițiul autorității de stat și dreptului de a ocupa o funcție de

natura celei de care s-a folosit la sâvîrșirea infracțiunii,respectiv secretară

în cadrul unor instituții publice, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a,

lit. b) și lit. c) C. pen., pe o durată de 3 ani,cu pedeapsa de 5 ani

închisoare și cea a interzicerii dreptului de a fi

aleasă în autoritățile publice

sau în

funcții elective

publice,dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de

stat și dreptului de a ocupa o funcție de natura celei de care s-a folosit la

sâvîrșirea infracțiunii, respectiv secretară în cadrul unor instituții

publice,prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pe

o durată de 5 ani, urmînd ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă, respectiv

pedeapsa de 5 ani închisoare în condițiile prevăzute de art. 57 C. pen. și cea

a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții

elective publice, dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul

autorității de stat și dreptului de a ocupa o funcție de natura celei de care

s-a folosit la sâvîrșirea infracțiunii, respectiv secretară în cadrul unor

instituții publice, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a, lit. b) și lit.

c) C. pen., pe o durată de 5 ani.

Î

n temeiul art. 71 C. pen. aplică inculpatei pedeapsa

accesorie a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau

în funcții elective publice,dreptului de a ocupa o funcție ce implică

exercițiul autorității de stat și dreptului de a ocupa o funcție de natura

celei de care s-a folosit la sâvîrșirea infracțiunii,respectiv secretară în

cadrul unor instituții publice,prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a, lit.

b) și lit. c) C. pen.

Î

n temeiul art. 334 C. proc. pen.

Schimbă încadrarea juridică a faptei

pentru sâvîrșirea căreia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei C.L., din

art. 26 C. pen., rap. la art. 257 alin. (1) C. pen., rap. la art. 5 alin. (1)

și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în

art. 26 C. pen.,rap.la art. 6

1

din

Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Î

n temeiul art. 26 C. pen., rap. la art. 6

1

din

Legea nr. 78/2000, cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.,

Condamnă pe inculpata C.L., fiica

lui M. și E., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Î

n temeiul art. 71 C. pen., aplică inculpatei,ca pedeapsă

accesorie,

interzicerea exercitării

dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții

elective

publice și dreptului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de

stat,prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a și lit. b) C. pen.

Î

n temeiul art. 81 și art. 82 C. pen.,

Dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei,pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Î

n temeiul art. 71 alin. (5) C. pen.,

Dispune suspendarea pedepsei accesorii

pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Atrage atenția asupra dispozițiilor

art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării

pedepsei.

Î

n temeiul art. 6

1

din Legea

nr. 78/2000,

Condamnă pe inculpatul L.I., fiul

lui N. și M.,

la pedeapsa de 2 ani

închisoare.

Î

n temeiul art. 71 C. pen., aplică inculpatului,ca pedeapsă

accesorie, interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile

publice sau în funcții elective publice și dreptului de a ocupa o funcție ce

implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a

I-a și lit. b) C. pen.

Î

n temeiul art. 81 și art. 82 C. pen.,

Dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei,pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Î

n temeiul art. 71 alin. (5) C. pen.,

Dispune suspendarea pedepsei

accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Atrage atenția asupra dispozițiilor

art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării

pedepsei.

Î

n temeiul art. 6

1

din Legea

nr. 78/2000,

Condamnă pe inculpata L.M., fiica

lui Ș. și F., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Î

n temeiul art. 71 C. pen., aplică

inculpatei,ca pedeapsă accesorie, interzicerea

exercitării dreptului de a fi aleasă în autoritățile

publice sau în funcții elective publice și dreptului de a ocupa o funcție ce

implică exercițiul autorității de stat,prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a

și lit. b) C. pen.

Î

n temeiul art. 81 și art. 82 C. pen.,

Dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei,pe durata unu termen de încercare de 4 ani.

Î

n temeiul art. 71 alin. (5) C. pen.,

Dispune suspendarea pedepsei

accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Atrage atenția asupra dispozițiilor

art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării

pedepsei.

Î

n temeiul art. 6

1

din Legea

nr. 78/2000,

Condamnă pe inculpata P.G., fiica

lui I. și G., l

a pedeapsa de 2 ani

închisoare.

Î

n temeiul art. 71 C. pen., aplică

inculpatei,ca pedeapsă accesorie, interzicerea

exercitării dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice

sau în funcții elective publice și dreptului de a ocupa o funcție ce implică

exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a I-a și

lit. b) C. pen.

Î

n temeiul art. 81 și art. 82 C. pen.,

Dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei,pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Î

n temeiul art. 71 alin. (5) C. pen.,

Dispune suspendarea pedepsei

accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Atrage atenția asupra dispozițiilor

art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării

pedepsei.

În temeiul

art. 6

1

din Legea nr. 78/2000,

Condamnă pe inculpatul T.D.D., fiul

lui G. și M.C., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Î

n temeiul art. 71 C. pen., aplică inculpatului,ca pedeapsă

accesorie, interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile

publice sau în funcții elective publice și dreptului de a ocupa o funcție ce

implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a

I-a și lit. b) C. pen.

Î

n temeiul art. 81 și art. 82 C. pen.,

Dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei,pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Î

n temeiul art. 71 alin. (5) C. pen.,

Dispune suspendarea pedepsei

accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Atrage atenția asupra dispozițiilor

art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării

pedepsei.

Î

n temeiul art. 357 alin. (2) C. proc. pen., rap. la art. 88

C. pen.,

Deduce din durata pedepsei

închisorii durata reținerii și arestării preventive, de la data de 25

septembrie 2008 la zi, în cazul inculpatelor G.M. și L.A. și perioadei 07

octombrie 2008 - 31 martie 2009, în cazul inculpatei C.L.

Î

n temeiul art. 350

alin. (1)

și alin. (4)

C. pen., menține măsura arestării preventive a

inculpatelor G.M. și L.A.

Î

n temeiul art. 350 alin. (1), (3) și (4)

C. pen.,

Revocă măsura

preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, luată față de inculpata C.L.,

hotărîrea fiind executorie cu privire la măsura preventivă.

Î

n temeiul art. 357 alin. (2) C. proc. pen.,

Menține măsurile asigurătorii luate

în cursul urmăririi penale în vederea fîscării speciale.

Î

n baza art. 19 din Legea nr. 78/2000,

Dispune confiscarea de la inculpata

G.M. a sumei de 900 de euro

, iar de la

inculpata L.A. a sumei de 2100 euro și 1270 lei.

Obligă pe

inculpata G. să restituie martorei denunțătoare S.M.

suma de 3700 euro.

Obligă pe inculpatele G.M., L.A. și

C.L. la

către stat a sumei de cîte 5500

lei,cu titlu de cheltuieli judiciare, iar pe ceilalți

inculpați la plata

sumei de cîte 1000 de lei, cu același titlu.

Pentru a dispune în acest sens,

prima instanță a reținut următoarele:

În cursul anului 2006 inculpata G.M.

a fost contactată de către numitul S., fost agent de poliție în cadrul

Serviciului Poliției Rutiere Vâlcea, care i-a solicitat să îl ajute pe numitul

I.M. pentru obținerea permisului de conducere categoria B, îndrumând-o în acest

sens, să ia legătura cu inculpata L.A., secretară la S.P.R.Vâlcea. în acest

context, inculpata G.M. a pretins și primit de la numitul I.M., suma de 1.000

euro, lăsând să se înțeleagă că are influență și poate interveni asupra unor

ofițeri examinatori din cadrui S.P.C.R.P.C.I.V. Vâlcea. Ulterior, G.M. a

contactat-o pe inculpata L.A., căreia i-a înmânat suma de 1.000 euro și dosarul

necesar înscrierii la examen a lui I.M., prezentând-o totodată pe soția

acestuia, I.R.N., ocazie cu care L.A. a dat

asigurări că în schimbul sumei de bani în valută primite, va facilita obținerea

frauduloasă a

permisului de conducere auto pentru I.M.

Î

n cursul lunii septembrie 2006, inculpata L.A. i-a pretins

lui I.M., prin intermediul Iui G.M. produse alimentare (carne de miel și brânză

de vacă), produse în valoare totală de cca.5.720.000 lei, date personal de

către I.M. lui L.A., în prezența inculpatei G.M., ocazie cu care acesta a fost

încă o dată asigurat că va promova examenul auto fără nici un fel de probleme.

Î

n baza aceleiași rezoluții infracționale, în luna decembrie

2006, inculpata L.A. i-a cerut lui I.R.N. o jumătate de porc, tot în

scopul de a-l ajuta pe soțul acesteia să obțină

permisul de conducere, cantitatea de

cca. 60 kg carne, în valoare totală

de cca. 8.000.000 Iei, fiind dată personal lui L.A., la sediul Serviciului

Poliției Rutiere Vâlcea.

Se constată de asemenea că inculpata

G.M. se face vinovată de săvîrșireas infracțiunii de trafic de influență prin

aceea că a pretins și primit în cursul lunii octombrie 2007 de la numitele I.R.N.

și I.L. suma de câte 300 euro, prevalându-se de o influență reală asupra

funcționarilor Direcției pentru Protecția Copilului Vâlcea, pentru ca fiecăreia

dintre acestea să le fie atribuit un copil în plasament.

În cauză s-a făcut dovada

pretinderii, și primirii efective, în data de 22 mai 2008, a sumei de 7.500

euro de la denunțătoarea S.M.D., prevalându-se de o influență reală asupra unor

funcționari din cadrul Primăriei municipiului Rm. Vâlcea, în scopul obținerii a

câte unei locuințe sociale pentru denunțătoare și o rudă a acesteia,faptă care

la rîndul său întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de

influență.

În baza aceleiași rezoluții

infracționale, în cursul lunii mai 2008, inculpata G.M. a pretins și a acceptat

promisiunea privind primirea sumei de 7.500 euro de la denunțătoarea S.M.D.,

pentru obținerea unei locuințe sociale pentru aceasta și ruda acesteia. Și de

această dată, numita G.M. s-a prevalat de o influență reală asupra unor

funcționari din cadrul Primăriei municipiului Rm. Vâlcea, care aveau atribuții

pe linia alocării unei locuințe sociale.

În cursul zilei de 22 mai 2008,

inculpata G.M. a fost prinsă în flagrant, după ce a primit suma de 7.500 euro

de la denunțătoarea S.M.D., în scopul celor menționate anterior, inculpata

recunoscînd săvîrșirea infracțiunii.

De asemenea, fapta inculpatei G.M. de

a pretinde în cursul 1 ianuarie 2008 suma de 1.500 euro de la martora I.R.N. prevalându-se

de o influență reală asupra unor ofițeri examinatori din cad S.P.C.R.P.C.I.V.

Vâlcea, în scopul obținerii frauduloase a permisului conducere auto categoria

D, soțului acesteia, numitul I.M. ca și recunoașterea inculpatei întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență ca act

material al infracțiunii unice continuate.

Î

n vara anului 2007, inculpata G.M. a

pretins și primit de la soții B.B. și B.F. suma totală de 3.200 euro, în

schimbul promisiunii că le va facilita acestora obținerea permiselor de

conducere auto, lăsându-i să creadă că are influență asupra unor ofițeri examinatori

din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Vâlcea la

rîndul

său inculpata L. facîndu-se vinovată de săvîrșirea respectivei infracțiuni prin

primirea de la inculpata G. a sumei de

bani pentru facilitarea obținerii

pentru soții B. a permiselor de conducere auto, urmare a influenței asupra unor

ofițeri examinatori din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Vâlcea, faptă dovedită prin

declarația inculpatei G. și

înregistrarea

convorbirii telefonice purtată cu aceasta la data de 21 februarie 2008, la ora

14:18.

Astfel în luna aprilie 2007, prin intermediul

inculpatei C.L., învinuiții L.I. și L.M. i-au dat inculpatei L.A., suma de 500

euro în scopul obținerii frauduloase a permisului de conducere auto, categoria

B de către învinuita L.M., inculpata L.A., lăsându-i să creadă că-i poate ajuta

în acest sens, prevalându-se de o influență reală asupra lunor ofițeri

examinatori din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Vâlcea.

Î

n luna iulie 2007, tot prin intermediul inculpatei C.L. învinuita

P.G.,

zisă R. (cunoștință a învinuiților L.I. și L.

M.), i-a dat inculpatei L.A.

suma de 500 euro și o sticlă de whisky, în scopul obținerii frauduloase a

permisului de conducere categoria B, inculpata L.A. lăsând-o să creadă că o

poate ajuta în acest sens, prevalându-se de o influență reală asupra unor

ofițeri examinatori din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Vâlcea.

De asemenea, din probele cauzei

rezultă că în luna decembrie 2007

inculpata

a primit de la învinuitul T.D.D. suma de 400 euro, prevalându-se de o influență

reală asupra unor ofițeri examinatori din cadrul

S.P.C.R.P.C.I.V. Vâlcea

în scopul obținerii frauduloase a permisului de conducere auto categoria C de

către învinuitul susmenționat.

Inculpata C.L., rezultă fără dubiu

că aceasta i-a dat inculpatei L.A., suma de 500 euro, primită de la soții L.,

în scopul obținerii frauduloase a permisului de conducere auto, categoria B de

către L.M. și suma de 500 euro și o sticlă de whisky, primită de la inculpata P.G.,

în scopul obținerii frauduloase a permisului de conducere categoria B, faptele

sale, caracterizate prin acte de ajutor material și moral acordat inculpaților

L. și P., constituind acte de complicitate la infracțiunea de cumpărare de

influență, ci nu de trafic de influență, motiv pentru care se va dispune

schimbarea încdrării juridice inițiale și condamnarea acesteia conform noii

încadrări juridice.

Faptele celorlalți inculpați,

respectiv L.I., L.M., L.G. și T.D.D., astfel cum au fost descrise, dovedite și

reținute mai sus, corelative infracțiunilor săvârșite de către inculpatele G. și

L., de a promite, oferi sau da bani, daruri ori alte foloase, inculpatelor G. sau

L., care au influență sau au lăsat să se creadă că au influență asupra unui

funcționar, pentru a-l determina să facă un act ce intră în atribuțiile sale de

serviciu în scopul obținerii frauduloase a permisului de conducere auto,

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență,

prevăzut de dispozițiile art. 6

1

din Legea nr. 78/2000, motiv pentru

care se va dispune condamnarea acestora.

Împotriva sentinței au declarat apel

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, serviciul teritorial

Pitești și inculpații

G.M.,

L.A., C.L., L.I., L.M.P.G., și T.D.D.

În motivele de apel, sentința a fost

criticată sub următoarele aspecte:

În motivarea apelului,

reprezentantul parchetului apreciază că în mod gre prima instanță a dispus

schimbarea încadrării juridice a faptei prin care s-a dispus trimiterea

în judecată a inculpatei C.L. din infracțiunea

prevăzută de art. 26 rap. la art. 257 alin. (1);

la art. 5 alin. (1) și

art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 26 C.

pen., raportat la art. 6

1

din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., apreciind că cauză trebuia menținută încadrarea juridică a

acestei inculpate pentru care a fost trimisă judecată, întrucât din probele

administrate rezultă că aceasta a ajutat pe inculpata L.A. să primească suma de

1.000 euro și o sticlă de wisky.

Totodată, reprezentantul parchetului apreciază că în

mod greșit s-a dis revocarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea

întrucât temeiurile pentru care a: luată această măsură se mențin, existând și

o hotărâre de condamnare a inculpatei.

De asemenea, apreciază că, cuantumul

pedepselor aplicate inculpat G.M. și L.A. pentru săvârșirea infracțiunii de

trafic de influență prevăzute de art. 257 alin. (1) rap. la art. 5 alin. și

art. 6 din Legea nr. 78/2000, săvârșii cursul anului 2006, nu realizează o

individualizare corectă a acesteia, astfel că se impune aplicarea unor pedepse

mai mari decât minimul prevăzut de lege.

Cu privire la

cuantumul pedepselor aplicate inculpatelor C.L. și T.

D.D. de 2 ani închisoare pentru

infracțiunea de complicitate la infracțiune cumpărare de influență și respectiv

cumpărare de influență, cât și a modalității de executare a acestora, reprezentantul

parchetului apreciază că nu se impuneau având în vedere faptul că inculpata C.L.

nu a recunoscut săvârșirea faptei și nici inculpatul T.D.D. în fața instanței

de judecată nu a mai recunoscut săvârșirea faptei. Astfel, aprecia modalitatea

de executare a pedepselor pentru acești inculpați trebuia să se facă cu apli

dispozițiilor art. 57 C. pen.

În concluzie, reprezentantul

parchetului solicită admiterea apelului pronunțarea unei hotărâri legale și

temeinice.

Avocat I.G. pentru apelanta

inculpată L.A. prima are în vedere dispozițiile art. 332 alin. (2) C. proc.

pen., aprecii magistratul de la instanța de fond trebuia să admită excepția

invocată și să restituie cauza la parchet, deoarece departamentul anticorupție

nu este competent să judece infracțiunea

care

este trimisă în judecată și condamnată în primă instanță inculpata L.A.,

în

vedere competența după materie a DNA.

Astfel, inculpata L.A. are un act

material săvârșit în anul 2007 împreună cu inculpata G., un alt act material în

anul 2007 împreună cu soții B. pentru suma de 3.200 euro, un act material de

400 euro cu inculpatul T. și un altul pentru 300 euro cu L. și P.G., în total

fiind vorba de 5.600 euro. Trebuie verificat dacă în speță există o cauză de

indivizibilitate sau conexitate pentru ca inculpata L.A. să fie anchetată de

către DNA.

Așa fiind, apărătorul inculpatei L.A.

apreciază că ancheta trebuia să fie efectuată de către Parchetul de pe lângă

Tribunalul Vâlcea ca competentă deoarece obiectul infracțiunii de corupție la

această inculpată nu d 10.000 euro. Mai mult, nu există nicio rezoluție sau

ordonanță de conexare a materiale ale inculpatelor G. și L., motiv pentru care

solicită admiterea aj restituirea cauzei la organul competent.

Avocat I.G. solicită achitarea

inculpatei L.A. art. t 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen.,

pe considerentul că actele de care este acuzată aceasta nu există.

În susținerea acestui motiv de apel,

solicită înlăturarea ca probe ă interceptărilor convorbirilor telefonice dintre

inculpata L. și celelalte părți din dosar, făcând trimitere la dispozițiile

art. 91

5

și următoarele, referindu-se la instanța care a autorizat

acestea, fiind vorba de competență după materie. Astfel, cei doi ofițeri de

poliție C. și D. din anul 2005 au fost transferați la Serviciul Public

Comunitar Permise Auto, pierzându-și calitatea de ofițeri de poliție judiciară,

astfel că autorizarea interceptărilor telefonice nu trebuia făcută de Curtea de

Apel Pitești, aceste probe intrând sub incidența dispozițiilor art. 64 alin. (2)

C. proc. pen., sunt obținute ilegal și trebuie înlăturate.

În sprijinul acestei susțineri,

arată că reprezentanții parchetului au observat că au greșit, întrucât atunci

când inculpata C.L. a fost arestată, a solicitat tribunalului autorizarea

interceptărilor telefonice.

Totodată, avocat I.G. solicită

achitarea inculpatei L.A. potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit.

a) C. proc. pen., pentru actele materiale ce vizează pe I.R. și soțul acesteia

și B. Acuzațiile se bazează pe acele interceptări telefonice, pe declarația lui

I. și Ș., iar din probele dosarului nu rezultă că inculpata L.A. a pretins de

la numita Ionică ceva, aceasta în declarația sa, a făcut trimitere numai la

inculpata G. și nu a precizat că ar fi dat inculpatei L. vreo sumă de bani sau

vreun bun. în legătură cu suma de 5.000.000 lei și 100 euro nu a fost vorba de

vreo restituire, ci un împrumut, lucru confirmat de martora Ionică în fața

magistratului și tocmai de aceea aprecia că se impune audierea acesteia de

către instanța de apel.

De asemenea, apreciază că în mod

greșit s-a reținut că inculpata L. ar fi primit de la soțul lui I.R. în anul

2006, doi miei, martorul a declarat că aceste bunuri au fost lăsat lui G. pentru

inculpata L., însă nu se cunoaște dacă au ajuns în

posesia celei din urmă, astfel că pentru acest act material nu poate fi

acuzată.

De altfel, martora Ș. în

declarațiile sale a făcut trimitere numai la

inculpata

G.M., referindu-se la principiul indubio pro reo.

În ceea ce privește cazul B.,

referindu-se la același principiu, solicită achitarea tot în baza art. 11 pct.

2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., solicită a fi avute în vedere

declarațiile martorilor C.A. și G.M., care au declarat că nepotul lor au vorbit

cu inculpata care i-a cerut o sumă de bani și s-a oferit să-i obțină permisul

de conducere. Apreciază că nu sunt temeiuri suficiente pentru ca instanța să

fie convinsă că inculpata L. este vinovată.

În ceea ce privește actele materiale

vis-a-vis de inculpatele T., L. și P., temeiul achitării este 11 pct. 2 lit. a)

rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., având în vederelatura obiectivă a

infracțiunii de trafic de influență, astfel că, chiar dacă instanța va

reține că inculpata L. ar fi primit vreo sumă de

bani sau bunuri de la aceste trei persoane,

nu se probează pentru ce

anume le-ar fi primit și ce ar fi trebuit sa facă în schimbul acestora.

În subsidiar, în situația în care

instanța apreciază că inculpata L. este vinovată, apărătorul acesteia apreciază

că pedeapsa aplicată acestei inculpate este mult prea aspră, fiind la jumătatea

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, solicitând reducerea acesteia aproape

de minimul special, astfel ca ea să-și atingă scopul.

Apărătorul inculpatei L.A., avocat I.G.,

solicită respingerea apelului declarat de parchet pentru aceleași motive pentru

care a susținut apelul declarat de inculpată.

Avocat F.M. pentru apelanta

inculpată G.M. achiesează la concluziile puse de apărătorul apelantei inculpate

L.A. numai în ceea ce privește

faza

cercetării și a urmăririi penale, apreciind astfel că se impune restituirea

cauzei pentru a se

completa urmărirea penală.

Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței

pronunțate de prima instanță, întrucât pedeapsa aplicată inculpatei G.M. este

prea mare și solicită reducerea acesteia la minimul special având în vedere

probatoriul administrat în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în

faza de judecată. Inculpata G.M. a recunoscut faptele de care se face vinovată

și solicită aplicarea unei pedepse minime care să o determine pe inculpată că

aceste fapte nu trebuie repetate.

Apărătorul

apelantei inculpate G.M. solicită respingerea apelului

declarat de parchet, ca nefondat,

apreciind că nu se impunerea majorarea pedepsei pentru niciun inculpat din

prezenta cauză.

Avocat B.C. pentru

inculpata C.L. critică hotărârea

atacată, într-un prim motiv, pentru faptul că în mod greșit

s-a apreciat că în cauză, în faza de urmărire penală, există competența

materială a D.N.A. Potrivit art. 13 lit. a) din Ordonanța nr. 43/2002, era

necesar a se fi efectuat cercetări penale față de un ofițer de poliție

judiciară, ceea ce nu este cazul, iar pe de altă parte cuantumul sumei trebuia

să fie de minim 10.000 euro pentru ca urmărirea penală să fi fost efectuată de

către D.N.A. În ceea ce o privește pe inculpata C. trebuia să existe unul din

cazurile de indivizibilitate pentru a se putea face urmărirea penală și față de

aceasta de către D.N.A.

Astfel, apreciază că urmărirea

penală s-a făcut de către un organ necompetent din punct de vedere material,

prin urmare soluția de condamnare a inculpatei C. este greșită.

În concluzie, apărătorul apelantei

inculpate C.L. solicită admiterea apelului, desființarea soluției pronunțate de

prima instanță, trimiterea cauzei la parchet. În situația în care instanța de

apel apreciază că în mod greșit a procedat

Tribunalul

Vâlcea, având în vedere faptul că inculpata C.L. a executat prin privare de

libertate

o parte din pedeapsa dispusă de instanța de fond, solicită reducerea pedepsei

și aplicarea uneia sub minimul prevăzut de textul incriminator, în oricare

dintre forme, fie în forma în care a fost trimisă în judecată, fie în forma în

care a fost făcută noua încadrare juridică.

Solicită respingerea apelului

declarat de parchet, având în vedere că succesiunea în timp a infracțiunilor

este foarte importantă pentru a da o calificare corectă faptei. Arată că sensul

cum a funcționat presupusa infracțiune de trafic de influență nu este așa cum

este descris în rechizitoriu pentru argumentul că inculpata C. nu avea cum să

cunoască că inculpata P. și L. au nevoie de permise de conducere, decât în

ipoteza că acestea au venit și i-au specificat acest lucru. Este vorba doar de

o complicitate la cumpărare de trafic de influență. Apreciază că încadrarea

juridică făcută de instanța de fond este legală și temeinică.

Avocat B.C., apreciază că apelul

parchetului nu este întemeiat nici în ceea ce privește critica referitoare la

faptul că pedeapsa este prea mică și că trebuia menținută măsura obligării de a

nu părăsi localitatea. Arată că unul din argumentele pentru care inculpata C. a

fost pusă în libertate a fost și acela că actele materiale pe care le-a

săvârșit inculpata C. și le-a însușit, le-a relatat instanței, astfel că

susținerea parchetului din motivele de apel că inculpata C. nu a recunoscut săvârșirea

faptelor nu este ancorată în realitate. Această inculpată a motivat de ce a

avut o altă atitudine.

Instanța a apreciat că scopul

pedepsei poate fi atins fără ca pedeapsa să fie una

privată de libertate, apreciind că cuantumul pedepsei corespunzător,

aceasta efectuând o parte

din pedeapsă. De altfel, pedeapsa prevăzută de

lege pentru faptele pentru care inculpata C. a fost trimisă în judecată sau

pentru care s-a schimbat încadrarea juridică, minimul este de la doi ani,

astfel că instanța de fond a pronunțat o hotărâre corectă. Trebuie avut în

vedere că inculpata C. anterior săvârșirii faptei, era o persoană de încredere,

care-și câștiga în mod onest existența, are familie, copii, conduce un local

din municipiul Rm. Vâlcea, conduce și o filială a acestuia în orașul Băbeni,

este la prima abatere. De asemenea, instanța a apreciat că nu mai există riscul

alterării procesului penal și în prezent nu există riscul ca aceasta să se

sutragă de la judecată, s-a prezentat la toate termenele .

În concluzie, avocat B.C., solicită

admiterea apelului declarat de inculpata C.L., în principal trimiterea cauzei

la parchet întrucât urmărirea penală nu a fost efectuată de un organ competent,

în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei și respingerea ca nefondat a

apelului declarat de parchet.

Apărătorul apelanților inculpați L.I.,

L.M. și P.G., avocat T.M., solicită admiterea apelului declarat de aceștia,

desființarea sentinței atacate, iar pe fond reducerea cuantumului pedepsei și

respingerea apelului declarat de parchet.

În susținerea motivelor de apel, arată că instanța de

fond nu a ținut cont de dispozițiile art. 19 din Ordonanța de Urgență nr.

43/2002, instanța de fond a reținut corect atitudinea pe care inculpații au

avut-o pe parcursul procesului, circumstanțele acestora, însă nu li s-a dat o

mai mare eficiență acestora pentru a li se aplica o pedeapsă proporțională cu

gradul de pericol social al faptei.

De asemenea, apreciază că instanța

de fond în mod greșit nu a reținut circumstanțele atenuante ale inculpaților, fiind

persoane care nu au mai săvârșit fapte penale, au avut o atitudine sinceră,

și-au dat concursul pentru stabilirea cât mai exactă a situației de fapt,

astfel că instanța putea să coboare pedeapsa sub minimul special prevăzut de

lege, după ce făcea aplicarea dispoz. art. 19 din Ordonanța de Urgență nr.

43/2002.

Avocat C.M. pentru inculpatul T.D.D.,

critică soluția pronunțată de instanța de fond întrucât nu a făcut aplicarea

dispoz. art. 74, 76 C. pen. și a dispoz. art. 19 din Ordonanța de Urgență nr.

43/2002 conform căreia putea să reducă la jumătate limita pedepsei prevăzute de

lege. Solicită admiterea apelului declarat de inculpatul T.D.D., desființarea

sentinței apelate și aplicarea unei pedepsei într-un cuantum mai redus, acesta

a recunoscut fapta și a regretat-o.

În ceea ce privește apelul declarat

de parchet, solicită respingerea acestuia, la dosar există declarația

inculpatului T. la momentul la care nu era asistat de un apărător (fila 190-191

dosar) prin care a arătat că scopul pentru care a contactat-o pe inculpata L. a

fost acela de a obține o programare pentru examenul în vederea obținerii

permisului auto. Acesta nu a avut o atitudine nesinceră, având în vedere și

interceptările telefonice, perioada era în preajma sărbătorilor de iarnă și

programările erau altele și voia obținerea permisului pentru a nu pierde un

post de șofer.

În ceea ce privește modalitatea de

executare a pedepsei, apreciază că în mod corect prima instanță a apreciat că

reeducarea inculpatului T. se poate face prin aplicarea dispoz. art. 81 C. pen.

Reprezentantul parchetului solicită

respingerea apelurilor declarate de inculpați, ca nefonate, potrivit art. 379

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Prin Decizia penală nr. 7/ A din

data de 20 ianuarie 2010 Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie a dispus următoarele:

Având în vedere toate aceste

argumente, și pentru că din oficiu nu s-au constatat alte motive care să

determine nulitatea hotărârii apelate, conform dispozițiilor art. 379 pct. 1

lit. b) C. proc. pen., curtea va admite apelurile D.N.A. și ale inculpatelor G.

și L., desființând sentința sub aspect penal, în sensul că:

V-a desființa în parte sentința sub

aspect penal, se vor înlătura dispozițiile art. 86

5

, 85 alin. (1) C.

pen. privind anularea suspendării executării pedepsei de 4 ani închisoare

aplicată inculpatei G.M. prin sentința penală nr. 1321 din 28 septembrie 2007 a

Tribunalului București, cât și dispozițiile art. 36 C. pen., 34 lit. b) și art.

35 C. pen. prin care s-a contopit pedeapsa de mai sus cu pedepsele nou

aplicate.

Va fi înlăturată de asemenea,

schimbarea de încadrare juridică a faptelor inculpatei C.L. privind

infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Se vor descontopi pedepsele

rezultante de 6 ani închisoare și 5 ani închisoare aplicate inculpatelor G.M. și

respectiv L.A., în pedepsele componente.

În baza art. 334 C. proc. pen. va fi

schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimise în judecată

inculpatele G.M. și L.A., din infr. prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la

art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 257 alin. (1) C. pen.

rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic.art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 33, art. 34 C. pen., în art. 257 alin. (1) C. pen.

rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 41 alin.

(2) C. pen., reținând art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpata G.M.

În raport cu noua încadrare juridică

se va dispune condamnarea inculpatelor G.M. și L.A. pentru infracțiunea unică

de trafic de influență prev.de art. 257 alin. (1) C. pen., rap. la art. 5 alin.

(1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. cu

reținerea art. 37 lit. a) C. pen., pentru inculpata G.

Conform art. 86

4

C. pen., va fi revocată

suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată

inculpatei G.M. prin sentința penală nr. 1321 din 28 septembrie 2007 de

Tribunalul București ce se va cumula cu pedeapsa de 4 ani închisoare nou

aplicată, urmând ca inculpata să execute în total, 8 ani închisoare, în

condițiile art. 57 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. se va aplica

inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de

art. 64 lit. a) și b) C. pen.

De asemenea, se va dispune condamnarea inculpatei C.L.

pentru infracțiunea de complicitate la trafic de influență, încadrare juridică

la care a ajuns în cele din urmă curtea, potrivit argumentelor de la punctul 4

din hotărâre.

De asemenea, conform art. 379 pct. 1

lit. a) C. proc. pen., vor fi respinse, ca nefondate apelurile inculpaților C.L.,

L.I., L.M., P.G. și T.D.D. împotriva aceleiași sentințe obligându-i potrivit

art. 192 C. proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.

Admite apelurile formulate de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul

Teritorial Pitești și de inculpatele G.M., fiica lui N. și F., și L.A., fiica

lui I. și T. - secretară în cadrul I.P.J. Vâlcea - Serviciul Poliției Rutiere,

împotriva sentinței penale nr. 80 din 2 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul

Vâlcea, secția penală, în Dosarul nr. 3282/90/2008.

Desființează în parte sentința sub

aspect penal, în sensul că:

Înlătură dispozițiile art. 86

5

,

85 alin. (1) C. pen. privind anularea suspendării executării pedepsei de 4 ani

închisoare aplicată inculpatei G.M. prin sentința penală nr. 1321 din 28

septembrie 2007 a Tribunalului București.

Înlătură dispozițiile art. 36 C.

pen., art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. prin care s-a contopit pedeapsa de mai

sus cu pedepsele nou aplicate.

Înlătură schimbarea de încadrare

juridică a faptelor inculpatei C.L. privind infracțiunea prev. de art. 26 C.

pen. rap. la art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Descontopește pedepsele rezultante

de 6 ani închisoare și 5 ani închisoare aplicate inculpatelor G.M. și respectiv

L.A., în pedepsele componente.

În baza art. 334 C. proc. pen.

schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimise în judecată

inculpatele G.M. și L.A., din infr. prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la

art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 257 alin. (1) C. pen.

rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 33, 34 C. pen., în art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la

art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic.art. 41 alin. (2) C.

pen., reținând art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpata G.M.

În baza art. 257 alin. (1) C. pen.,

rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., condamnă inculpata G.M., la 4 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) și b) C.

pen.

Conform art. 86

4

C. pen.,

revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 ani închisoare

aplicată inculpatei G.M. prin sentința penală nr. 1321 din 28 septembrie 2007

de Tribunalul București pe care o cumulează cu pedeapsa de 4 ani închisoare nou

aplicată, urmând ca inculpata să execute în total, 8 ani închisoare, în

condițiile art. 57 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. aplică

inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de

art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Conform art. 257 alin. (1) C. pen.,

rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen., condamnă inculpata L.A. la 3 ani închisoare în condițiile

art. 57 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b)

C. pen.

Conform art. 71 C. pen., aplică

inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de

art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen., rap. la

art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr.

78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., condamnă inculpata C.L. la 2 ani

închisoare.

Menține în rest dispozițiile

sentinței apelate.

Conform art. 381 C. proc. pen.

menține starea de arest a inculpatelor G.M. și L.A. și deduce la zi prevenția.

Respinge, ca nefondate apelurile inculpaților C.L., L.I.,

L.M., P.G. și T.D.D. împotriva aceleiași sentințe pe care îi obligă la câte 900

lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 400 lei onorariu avocat

oficiu ce se va avansa din fondurile M.J.

Cheltuielile judiciare în cuantum de

800 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatele G.M. și

L.A. se vor avansa din fondurile M.J.

Pentru a dispune în acest sens,

instanța de apel a reținut următoarele:

parchetului, raportat la al doilea motiv privind greșita schimbare de încadrare

juridică a faptelor inculpatei C.L. din complicitate la trafic de trafic de

influență în complicitate la cumpărare de influență, curtea îl consideră

întemeiat.

Ceea ce caracterizează complicitatea

față de celelalte forme ale participației penale este caracterul său de

contribuție indirectă la săvârșirea infracțiunii, complicele înlesnind prin

sprijinul pe care îl dă autorului ca acesta să săvârșească mai ușor, mai repede

și mai singur fapta incriminată.

De aceea în raport cu instigarea sau

autoratul, complicitatea reprezintă o formă de participație secundară

accesorie, înserându-se în antecedența cauzală a faptei, atrăgând calitatea de

participant a complicelui.

Această contribuție a complicelui

trebuie să fie efectivă, adică să fi folosit în mod concret la comiterea de

către autor a infracțiunii.

Așa cum rezultă din circumstanțele

comiterii faptelor, și după cum în mod corect a reținut și prima instanță, cele

două inculpate, respectiv G. și L., prin modul lor de acțiune au format o

echipă, canalizată pentru facilitarea traficului de influență.

În cadrul acestei echipe funcționale

încă din anul 2006, a fost atrasă începând cu luna aprilie 2007 și inculpata C.L.

În ce privește contribuția

materială, traficantul de influență era inculpata L., secretar la S.P.R.

Vâlcea, care prin intermediul celorlalte două inculpate G. și C., primea

diferite sume de bani și bunuri de la cumpărătorii de influență.

Este indiscutabil astfel, că

activitatea inculpatelor G. și C. privită din această perspectivă funcțională a

activității infracționale de grup, a susținut efectiv comiterea traficului de

influență de către inculpata L., integrându-se în antecedența cauzală a acestei

din urmă infracțiuni.

De esența complicității este

intenția de a sprijini activitatea materială desfășurată de autor, și așa cum

se desprinde din ansamblul contribuțiilor celor trei inculpate, intenția

inculpatei C. a fost aceea de a o sprijini traficul, și nu cumpărarea de

influență (declarația învinuitului L.I., vol. III 151-152 u.p., unde se

menționează că prin intermediul numitei C.L. a oferit împreună cu soția sa suma

de 500 euro numitei L.A. în scopul obținerii frauduloase a permisului de

conducere).

Și dacă inculpatele G. și C., chiar

și având o contribuție diferită sub aspect cantitativ, activitatea lor

materială este aceeași fiind evident că faptele trebuie să primească aceeași

încadrare juridică, și anume aceea de complicitate la trafic și nu la cumpărare

de influență, cum în mod greșit a apreciat prima instanță.

În ce privește greșita revocare a

măsurii obligării de a nu părăsi localitatea față de inculpata C.L., pe care

parchetul o susține întrucât temeiurile care au stat la baza acesteia o impun

și pentru viitor, curtea își însușește argumentele primei instanțe în legătură

cu egalitatea de tratament juridic față de ceilalți inculpați care au primit

același regim sancționator ca și inculpata, și care nu sunt supuși altor măsuri

restrictive de libertate.

Pe de altă parte, din înscrisurile

depuse de această inculpată în apel, rezultă că este o persoană integrată

social, cu doi copii minori, lucrează ca director de restaurant la SC A.F. SRL

Vâlcea, calitate ce impune între altele, coordonarea activității unor

subunități din localitatea Băbeni, ceea ce determină deplasarea în afara județului.

Aceste aspecte în opinia curții

reprezintă elemente noi care nu mai fac necesară măsura obligării de a nu

părăsi localitatea față de inculpata C.L.

Sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor

aplicate tuturor inculpaților pe care parchetul le consideră prea mici, curtea

apreciază cu excepția inculpatelor G. și L. că pedepsele aplicate reflectă

cerințele unei juste individualizări atât sub aspectul cuantumului, cât și al

modalității de executare, apreciind că individualizarea efectuată de prima instanță

este subordonată criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., cât și scopurilor

pedepsei menționate de legiuitor în art. 52 C. pen., astfel încât nu este

necesară majorarea acestora, cum solicită parchetul.

Inculpații C., L., P. și T., sunt la

prima confruntare cu legea penală, au manifestat o atitudine sinceră și

cooperantă, au răspuns de fiecare dată la chemările organelor judiciare, sunt

persoane integrate în familie și societate cu șanse mari de reeducare, în

raport cu inculpatele G. și L. au avut o contribuție mult mai redusă la

comiterea faptelor, astfel încât aplicarea unor pedepse mai severe nu

reprezintă o măsură care să contribuie așa cum s-a arătat la realizarea

scopurilor preventiv, coercitiv și educativ menționate de legiuitor în art. 52 C.

pen.

L.A., sub aspectul că urmărirea penală nu era în competența D.N.A., având în

vedere faptul că valoarea obiectului infracțiunii de corupție nu depășește

10.000 de euro, motiv susținut și de inculpații G.M. și C.L., curtea arată cum

în mod corect a reținut și prima instanță că într-o fază premergătoare, ancheta

a vizat ofițerii de poliție judiciară D.I. și C.M.

În conformitate cu dispozițiile art.

13 lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002, competența de a efectua urmărirea penală

aparține D.N.A., indiferent de valoarea pagubei materiale în cazul în care

faptele de corupție sunt comise de către ofițeri de poliție.

Competența rămâne câștigată, chiar

dacă ulterior această condiție privind calitatea subiecților activi dispare,

așa încât susținerile inculpaților sub acest aspect sunt neîntemeiate.

În legătură cu nelegalitatea

interceptărilor convorbirilor telefonice dintre inculpata L. și celelalte părți

din dosar și acest aspect este nefondat, pentru aceleași rațiuni legate de calitatea

de ofițeri de poliție judiciară a susnumiților, aspect ce ar fi determinat

competența de soluționare în primă instanță a Curții de Apel Pitești, instanță

care a autorizat efectuarea acestor interceptări.

Așa cum a arătat și prima instanță,

competența în discuție se raportează la momentul solicitării autorizării

interceptărilor, neavând nici un fel de relevanță împrejurarea că ulterior cei

doi și-au pierdut calitatea de ofițeri de poliție judiciară.

Sub aspectul ultimului motiv de apel

susținut de inculpata L.A., referitor la severitatea sancțiunii aplicate,

curtea îl găsește întemeiat.

În acest sens, curtea apreciază că

pedeapsa de 5 ani aplicată de prima instanță având ca modalitate executarea în

regim de detenție, este prea aspră și având mai mult un efect intimidant

servește numai scopului represiv.

Prin aplicarea pedepsei concrete în

urma individualizării se urmărește prin voința legiuitorului, nu numai

represiunea și coerciția, ci și reintegrarea socială, reeducarea infractorului

pentru a forma în conștiința acestuia o atitudine corectă față de valorile

sociale ocrotite de lege.

La aceste consecințe nu se poate

ajunge decât printr-o aplicare echilibrată a criteriilor stabilite imperativ de

legiuitor în art. 72 C. pen.

Indiscutabil că fapta inculpatei

este gravă, și cu atât mai mult cu cât, aceasta a înțeles să o privească drept

o îndeletnicire profitabilă, elemente ce raportate la succesiunea și frecvența

actelor materiale și la escaladarea fenomenului infracțional privind corupția,

justifică regimul sancționator în detenție pe care prima instanță l-a ales

corect.

În aceeași măsură însă, trebuiesc

luate în considerare elementele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatei,

integrată în familie, la primul conflict cu legea penală, cu o poziție relativ

sinceră în fața organelor judiciare, aspecte ce pledează pentru aplicarea unei

pedepse către minimul special prevăzut de legiuitor.

inculpata G. se referă la lipsa de competență a D.N.A. în instrumentarea

urmăririi penale pe care curtea nu și-l însușește pentru aceleași argumente

menționate la pct. 2, alin. (1), (2) și (3) din prezenta hotărâre, la care

facem trimitere.

În al doilea rând, în ce privește

pedeapsa pe care inculpata o consideră prea severă, curtea apreciază întemeiată

această critică.

În acest sens, curtea apreciază că

pedeapsa de 5 ani aplicată de prima instanță având ca modalitate executarea în

regim de detenție, este prea aspră și având mai mult un efect intimidant

servește numai scopului represiv, așa cum s-a arătat și în cazul inculpatei L.A.,

la pct. 2 alin. (7) - (10) din prezenta h