ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1808/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului Satu Mare, sub nr. 2/6 din 3 ianuarie 2001, reclamanta SC A.

SRL Satu Mare, în contradictoriu cu pârâta SC R.P. SRL Satu Mare, a solicitat

instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la plata

următoarelor sume:

- 110.700 lei reprezentând

penalități de întârziere calculate conform contractului de antrepriză,

- 3.000 lei cheltuieli de

judecată reprezentând contravaloare contract de asistență și reprezentare

juridică nr. 98 din 5 decembrie 2005.

În motivarea acțiunii sale

reclamanta a arătat că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile din cadrul

contractului de antrepriză.

A mai arătat că în dosarul nr.

836/2005 al Judecătoriei Satu Mare a solicitat emiterea unei ordonanțe de

obligare a pârâtei la plata sumei de 809.83,2 lei.

Tribunalul Satu Mare, prin

sentința nr. 355/ LC, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a

respins acțiunea reclamantei ca prescrisă.

În fundamentarea acestei

soluții instanța de fond a reținut în esență, că în speță sunt aplicabile

dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Decretul nr. 167/1958, prescripția

dreptului la acțiune al reclamantei începând să curgă la data de 1 noiembrie

2002, 30 octombrie 2002 fiind termenul limită de finalizare a lucrărilor,

stabilit contractual.

Instanța a apreciat așadar

că în raport de data la care a luat naștere dreptul la acțiune, 1 noiembrie

2002, și de data introducerii a acțiunii 4 ianuarie 2006, termenul de

prescripție este împlinit.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel reclamanta SC A. SRL Satu Mare criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie sub aspectul soluționării excepției prescripției dreptului la

acțiune.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 118 din 17

octombrie 2006, a admis apelul reclamantei, a desființat sentința atacată și a

trimis cauza aceleiași instanțe pentru judecare în fond.

În pronunțarea acestei

soluții, instanța de control judiciar a reținut în esență, că prescripția a

fost întreruptă prin recunoașterea de către pârâtă a contractului de antrepriză

nr. 118/2001, și a obligațiilor derivate din aceasta, recunoașterea prezumată

ca fiind făcută de pârâtă prin faptul promovării de către aceasta a unei

acțiuni în anulare ce formează obiectul dosarului nr. 3643/2005 aflat pe rolul

Judecătoriei Satu Mare.

Împotriva acestei decizii a

formulat recurs pârâta SC R.P. SRL Satu Mare, criticând-o pentru nelegalitate.

Recurenta își subsumează

criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

și vizează greșita aplicare a legii în soluționarea excepției de prescripție a

dreptului la acțiune.

Înalta Curte, analizând

decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este

fondat.

Astfel, potrivit art. 16 lit.

a) din Decretul nr. 167/1958 prescripția se întrerupe prin recunoașterea

dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căreia curge

prescripția.

Prin acțiunea folosită de

instanța de control judiciar ca punct de plecare în raționamentul juridic care a

stat la baza pronunțării hotărârii recurate, reclamanta SC R.P. SRL, în

contradictoriu cu pârâta SC A. SRL Satu Mare, a solicitat instanței anularea

Ordonanței nr. 338 pronunțată de Judecătoria Satu Mare la 14 februarie 2005 în

dosarul nr. 836/2005.

Prin această acțiune, însă,

SC R.P. SRL nu a făcut, implicit sau explicit, nici o recunoaștere a

pretențiilor reclamantei SC A. SRL Satu Mare în dosarul nr. 2/2006, ci numai a

contractului, în termenii conveniții de părți.

Recunoașterea existenței

contractului nu echivalează cu recunoașterea pretențiilor formulate de

reclamantă, aceasta neavând relevanță cât privește soluționarea excepției

prescripției dreptului la acțiune, în raport de obiectul cererii de chemare în

judecată respectiv pretenții derivate din evocatul contract de antrepriză,

astfel că nu se justifică incidența în cauză a dispozițiilor legale privind

întreruperea prescripției.

În considerarea celor ce

preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va admite

recursul, va modifica decizia recurată în sensul respingerii apelului

reclamantei împotriva hotărârii instanței de fond, și în temeiul art. 274 C.

proc. civ., va obliga intimata SC A. SRL Satu Mare la plata cheltuielilor de

judecată în sumă de 1.190 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

pârâta SC R.P. SRL Satu Mare împotriva deciziei nr. 118 din 17 octombrie 2006 a

Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ,

modifică decizia recurată, în sensul că respinge apelul reclamantei împotriva

sentinței nr. 355/LC/2005 pronunțată de Tribunalul Satu Mare.

Obligă intimata-reclamantă

să plătească recurentei-pârâte 1.190 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 15 mai 2007.