ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1808/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1808/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, sub nr. 2/6 din 3 ianuarie 2001, reclamanta SC A. SRL Satu Mare, în contradictoriu cu pârâta SC R.P. SRL Satu Mare, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la plata următoarelor sume: - 110.700 lei reprezentând penalități de întârziere calculate conform contractului de antrepriză, - 3.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare contract de asistență și reprezentare juridică nr. 98 din 5 decembrie 2005. În motivarea acțiunii sale reclamanta a arătat că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile din cadrul contractului de antrepriză.
A mai arătat că în dosarul nr. 836/2005 al Judecătoriei Satu Mare a solicitat emiterea unei ordonanțe de obligare a pârâtei la plata sumei de 809.83,2 lei. Tribunalul Satu Mare, prin sentința nr. 355/ LC, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins acțiunea reclamantei ca prescrisă. În fundamentarea acestei soluții instanța de fond a reținut în esență, că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Decretul nr. 167/1958, prescripția dreptului la acțiune al reclamantei începând să curgă la data de 1 noiembrie 2002, 30 octombrie 2002 fiind termenul limită de finalizare a lucrărilor, stabilit contractual. Instanța a apreciat așadar că în raport de data la care a luat naștere dreptul la acțiune, 1 noiembrie 2002, și de data introducerii a acțiunii 4 ianuarie 2006, termenul de prescripție este împlinit.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta SC A. SRL Satu Mare criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul soluționării excepției prescripției dreptului la acțiune. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 118 din 17 octombrie 2006, a admis apelul reclamantei, a desființat sentința atacată și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru judecare în fond. În pronunțarea acestei soluții, instanța de control judiciar a reținut în esență, că prescripția a fost întreruptă prin recunoașterea de către pârâtă a contractului de antrepriză nr. 118/2001, și a obligațiilor derivate din aceasta, recunoașterea prezumată ca fiind făcută de pârâtă prin faptul promovării de către aceasta a unei acțiuni în anulare ce formează obiectul dosarului nr. 3643/2005 aflat pe rolul Judecătoriei Satu Mare.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta SC R.P. SRL Satu Mare, criticând-o pentru nelegalitate. Recurenta își subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și vizează greșita aplicare a legii în soluționarea excepției de prescripție a dreptului la acțiune. Înalta Curte, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este fondat. Astfel, potrivit art. 16 lit. a) din Decretul nr. 167/1958 prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căreia curge prescripția. Prin acțiunea folosită de instanța de control judiciar ca punct de plecare în raționamentul juridic care a stat la baza pronunțării hotărârii recurate, reclamanta SC R.P.
SRL, în contradictoriu cu pârâta SC A. SRL Satu Mare, a solicitat instanței anularea Ordonanței nr. 338 pronunțată de Judecătoria Satu Mare la 14 februarie 2005 în dosarul nr. 836/2005. Prin această acțiune, însă, SC R.P. SRL nu a făcut, implicit sau explicit, nici o recunoaștere a pretențiilor reclamantei SC A. SRL Satu Mare în dosarul nr. 2/2006, ci numai a contractului, în termenii conveniții de părți. Recunoașterea existenței contractului nu echivalează cu recunoașterea pretențiilor formulate de reclamantă, aceasta neavând relevanță cât privește soluționarea excepției prescripției dreptului la acțiune, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată respectiv pretenții derivate din evocatul contract de antrepriză, astfel că nu se justifică incidența în cauză a dispozițiilor legale privind întreruperea prescripției.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va modifica decizia recurată în sensul respingerii apelului reclamantei împotriva hotărârii instanței de fond, și în temeiul art. 274 C. proc. civ., va obliga intimata SC A. SRL Satu Mare la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.190 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC R.P. SRL Satu Mare împotriva deciziei nr. 118 din 17 octombrie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, modifică decizia recurată, în sensul că respinge apelul reclamantei împotriva sentinței nr. 355/LC/2005 pronunțată de Tribunalul Satu Mare. Obligă intimata-reclamantă să plătească recurentei-pârâte 1.190 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 15 mai 2007.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.