ÎCCJ, Secția penală

Asupra

plângerii de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În data de 15

noiembrie 2012, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost

înregistrată o plângere penală formulată împotriva judecătorilor P.A., N.C.G., M.M.

și G.D. judecători al Curții de Apel Alba, președintele I.C.C.J. judecător L.D.S.,

vicepreședintele I.C.C.J. - judecător R.A.P. și președintele Secției Penale al

I.C.C.J. judecător J.C.

În

susținerea plângerii au fost invocate o serie de dosare penale formate ca

urmare a plângerilor depuse de către petent la diferite date de timp. Atașat

acestei plângeri, au fost anexate o serie de documente respectiv: extras din

articole de presă, plângere adresată Prefecturii Hunedoara și răspunsul la

această plângere, plângere adresată președintelui I.C.C.J., judecător L.D.S. și

cerere adresată președintelui Curții de Apel Alba, judecător P.A.

În

esență, petentul face referire la săvârșirea de către judecătorii anterior

menționați, a infracțiunilor de șantaj, abuz în serviciu, fals și uz de fals.

Față

de motivele invocate și având în vedere documentele depuse la dosar, Înalta Curte

constată că plângerea formulată a fost greșit îndreptată către instanța de

judecată și urmează a dispune transmiterea acesteia spre competentă

soluționare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

urmărire penală și criminalistică, pentru următoarele motive:

În

temeiul art. 222 alin. (1) C. proc. pen., orice persoană care se consideră

vătămată în drepturile sale prin săvârșirea unei infracțiuni, se poate adresa

organului de urmărire penală printr-o plângere.

În

vederea soluționării plângerilor penale, legiuitorul a stabilit norme

imperative de competență care stabilesc cu caracter obligatoriu procedura de

urmat și organele de urmărire penală în atribuțiile cărora intră soluționarea

unor astfel de plângeri.

Pentru

asigurarea dreptului la un proces echitabil, normele de procedură au stabilit

competența de cercetare în sarcina organelor de urmărire penală (procuror și

organele poliției judiciare) și posibilitatea asigurării unui control judiciar

imparțial asupra soluțiilor date de aceste organe, instanței de judecată.

Având

în vedere calitatea persoanelor împotriva cărora este îndreptată plângerea și

făcând aplicarea dispozițiilor art. 209 alin. 3 coroborat cu art. 222 alin. (7)

C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va trimite plângerea

formulată de petentul I.A., spre soluționare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, organ

competent să efectueze cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

șantaj, abuz în serviciu, fals și uz de fals de către judecătorii P.A., N.C.G.,

M.M., G.D., L.D.S., R.A.P. și J.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite plângerile formulate de petiționarul I.A. la Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică,

spre competentă soluționare.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2013.