ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6383/2011

Asupra cauzei civile

de față, constată următoarele:

Tribunalul Prahova – secția

civilă, prin sentința civilă nr. 1044 din 02 septembrie 2010, a admis cererea

formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte București, în

contradictoriu cu pârâtul V.I.C. și pe cale de consecință: a dispus

restrângerea exercitării dreptului pârâtului la liberă circulație pe teritoriul

Statului Belgia pe o perioadă de 3 ani, începând cu data pronunțării sentinței,

urmând ca prezenta sentință să fie comunicată I.G.P. Frontiere, Serviciul

Public Comunitar de Evidența și Eliberarea Pașapoartelor Simple Prahova.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că pârâtul a fost expulzat din Belgia la

data de 26 decembrie 2009 în baza Acordului de readmisie încheiat între România

și Belgia, întrucât acesta a fost prins în flagrant delict de furturi din

rafturi.

Curtea

de Apel Ploiești – secția civilă, prin decizia nr. 212 din 12 noiembrie 2010 a

admis excepția invocată de reprezentantul Parchetului; a anulat, ca netimbrat,

apelul declarat de pârâtul V.I.C., împotriva sentinței civile nr. 1044 din 2

septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu

reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte București.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că deși apelantul-pârât a fost încunoștințat

despre obligativitatea achitării taxei judiciare de timbru, așa cum rezultă din

dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 12 dosar, totuși el

nu s-a conformat dispoziției legale.

Împotriva

deciziei civile mai sus menționată, a declarat recurs pârâtul V.I.C.,

criticând-o ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., deoarece:

-

Deși la dosarul cauzei există o cerere prin care s-a solicitat acordarea unui

termen de judecată, totuși instanța de apel a anulat apelul ca fiind netimbrat;

-

Nu se face nicio referire la motivele de apel existente la dosarul cauzei, care

nu au fost analizate de instanța de apel.

Recursul

nu este fondat.

Deși

pârâtul V.I.C. a fost încunoștințat despre obligativitatea achitării taxei

judiciare de timbru, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de

citare aflată la fila 12 dosar, totuși acesta nu s-a conformat dispozițiilor legale,

iar instanța de apel, în mod judicios, a anulat apelul ca netimbrat, în

conformitate cu art. 20 alin. (3), (4) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din

O.G. nr. 32/1995 cu modificările și completările ulterioare.

Așadar,

se va respinge recursul declarat de pârâtul V.I.C., împotriva deciziei civile nr.

212 din 21 octombrie 2010 a Curții de Apel Ploiești – secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâtul V.I.C. împotriva deciziei nr. 212 din 21

octombrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu

minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 septembrie 2011.