ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6222/2011

Asupra recursului constată

următoarele:

Prin sentința nr.

1951 din 6 noiembrie 2007, Tribunalul Constanța, Secția

civilă

a respins excepția lipsei calității procesual pasive a

Consiliului local al municipiului Mangalia. A admis acțiunea formulată de

reclamantul M.N.A. în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului Mangalia,

Municipiul Mangalia prin Primar și Consiliul local Mangalia. A anulat în parte

Dispoziția nr. 529 din 31 octombrie 2006 emisă de Primarul municipiului

Mangalia în referire la art. 1. A obligat pe pârâți să atribuie reclamantului

în compensare, ca măsură reparatorie a unui teren cu regim intravilan pe raza

municipiului Mangalia, în echivalent valoric cu suma de 2.808.960,0 lei, astfel

cum a fost stabilită prin raportul de expertiză. A menținut restul

dispozițiilor din decizia contestată.

Soluția primei instanțe

a fost menținută de Curtea de Apel Constanța, Secția

civilă, minori și

familie, litigii de muncă si asigurări sociale, prin decizia nr. 1871/C din

15 septembrie 2008,

prin care s-a respins ca nefondat

apelul declarat de pârâți împotriva sentinței tribunalului.

Prin decima nr. 8721

din 26 octombrie 2009, înalta Curte de Casație și Justiție,

Secția civilă și

de proprietate intelectuală

a admis recursul declarat de pârâții

Primarul municipiului Mangalia,

Municipiul Mangalia prin Primar și Consiliul local al municipiului Mangalia

împotriva deciziei pronunțată în apel, pe care a casat-o și a trimis cauza spre

rejudecare la aceeași curte de apel.

Rejudecând după

casare, Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și

familie, litigii

de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 195/C din 20 septembrie

2010

a admis apelul declarat de pârâții Municipiul Mangalia

prin Primar, Consiliul local al municipiului Mangalia și Primarul municipiului

Mangalia împotriva sentinței tribunalului, pe care a schimbat-o în parte. A

admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local Mangalia

și a respins acțiunea, astfel cum a fost precizată, față de acest pârât, ca

fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate. A obligat pe pârâtul

Primarul municipiului Mangalia să înainteze către Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului notificarea reclamantului M.N.A., în vederea

propunerii, de către instituția publică implicată în privatizare, a acordării

de despăgubiri, în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, pentru

imobilul teren de 4389 mp imposibil de restituit în natură, situat în

municipiul Mangalia. A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

Împotriva acestei

ultime decizi a declarat recurs, nemotivat, reclamantul M.N.A.

,

arătând că nu acceptă soluția curții de apel de trimitere

a dosarului său la A.V.A.S.

La 8 septembrie 2011 (dată plic),

recurentul — reclamant a depus motivele recursului declarat împotriva deciziei

civile nr. 195/C pronunțată de Curtea de Apel Constanța.

Recursul este

nul.

Potrivit art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub

sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul

și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un

memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303

alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului

de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc.

civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a

fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2),

care se referă la motivele de ordine publică.

Potrivit legii, nu orice nemulțumire a

părții poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a

motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind

unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte,

dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată

al instanței raportat la motivul de recurs invocat.

Indicarea greșită a motivelor de

recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează

exigențele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă

încadrarea lor într-unui din motivele prevăzute de art. 304 din cod.

Or, în speță, recurentul, prin cererea

de recurs s-a limitat a arăta că nu acceptă soluția curții de apel de trimitere

a dosarului Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, fără însă a

motiva în vreun fel și a formula critici în raport de decizia atacată.

Motivele de recurs, în cuprinsul

cărora nu au fost identificate aspecte de ordine publică, au fost depuse de

reclamant prin poștă la data de 8 septembrie 2011, mult peste termenul de 15

zile prevăzut de art. 303 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la art. 301

din cod, respectiv la aproape 1 an de la comunicarea deciziei atacate (5

noiembrie 2010).

Văzând dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. precum și pe cele ale art. 306 alin. (1)

coroborate cu cele ale art. 303 alin. (1) din cod, se va constata nulitatea

căii de atac exercitată în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă

examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

reclamantul M.N.A. împotriva deciziei nr. 195/C din 20 septembrie 2010 a Curții

de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și

asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 21 septembrie 2011.