ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1992/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 184 din 17 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul C.F., în contradictoriu cu pârâta SNP P. SA; a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând prima de Paști aferent anului 2007, calculată în raport de salariul de bază mediu pe unitatea angajatoare, potrivit dispozițiilor art. 168 din CCM, sumă actualizată potrivit indicelui de inflație la momentul plății efective și a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată. Împotriva acestei sentințe, pârâta S.N.P. P. S.A. București a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

La termenul din 6 mai 2009, recurenta-pârât a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 287 din Legea nr. 53/2003, privind Codul muncii cu normele fundamentale edictate în Constituția României în art. 21 pct. 1, 2 și 3, art. 53 și 124 precum și prevederile art. 6 al C.E.D.O. Prin încheierea de ședință din data de 27 mai 2009, Curtea de Apel Pitești - secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de înaintare a excepției către Curtea Constituțională formulată de pârâta S.C. P. S.A. București. Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs pârâta S.C. P. S.A. București.

Prin încheierea de ședință din data de 20 noiembrie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a suspendat judecata recursului declarat de recurenta-pârâtă împotriva încheierii din 27 mai 2009 a Curții de Apel Pitești - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părți și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. La data de 15 decembrie 2010 , Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării. Analizând această excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc.

civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții, timp de un an, în materie civilă. Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții. Altfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

Aceasta este și situația în speță, unde, după suspendarea judecății recursului pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 20 noiembrie 2009, părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului. Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 15 decembrie 2010, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., părțile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății. Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc.

civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de pârâta SC P. SA împotriva încheierii de ședință din data de 27 mai 2009 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2011.