ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.03.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1261/2013

HOTĂRÂRE
07.03.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1261/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra conflictului

de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Alba Iulia la data de 05 octombrie 2011, reclamanta M.S. a chemat

în judecată pe pârâtul M.C., solicitând desfacerea căsătoriei.

Prin Sentința civilă

nr. 5718 din 30 noiembrie 2011, Judecătoria Alba Iulia a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, reținând că, în cauză,

sunt incidente dispozițiile art. 607 C. proc. civ., potrivit cărora cererea de

divorț este de competența instanței în circumscripția căreia se află cel din

urmă domiciliu comun al soților, că din relatările reclamantei rezultă că

părțile au avut ultimul domiciliu comun în satul Cișmele, jud. Galați până în

momentul plecării reclamantei la domiciliul părinților săi și că se impune

declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Galați, în a cărei rază se află

această localitate.

Învestită prin

declinare, Judecătoria Galați a pronunțat Sentința civilă nr. 11043 din 14

noiembrie 2012, prin care și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea

Judecătoriei Alba Iulia și, constatând ivit conflict negativ de competență, a

înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea

conflictului de competență.

Pentru a hotărî

astfel, această din urmă instanță a reținut că în cauză nu operează competența

teritorială a instanței de la ultimul domiciliu comun, câtă vreme niciuna din

părți nu mai locuiește efectiv pe raza teritorială a acestei instanțe, că

reclamanta locuiește efectiv în satul Șard, comuna jud. Alba, iar pârâtul

locuiește în Italia. Pe cale de consecință devine aplicabilă cea de-a doua teză

a art. 607 C. proc. civ. care stabilește competența teritorială în favoarea

instanței de la domiciliul pârâtului, iar când pârâtul nu are domiciliu în

țară, în favoarea instanței în circumscripția căreia își are domiciliul reclamantul.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte

reține următoarele:

În materie de divorț,

normele de competență teritorială au caracter imperativ.

Art. 607 teza I C.

proc. civ. stabilește competența judecătoriei în circumscripția căreia se află

cel din urmă domiciliu comun al soților.

Aceasta fiind regula,

legiuitorul a înțeles, însă să reglementeze și situația în care părțile, fie nu

au avut domiciliu comun, fie nu mai locuiesc în circumscripția judecătoriei în

care se află cel din urmă domiciliu comun, stabilind că judecătoria competentă

este aceea în circumscripția căreia își are domiciliul pârâtul.

În teza a III-a a

art. 607 C. proc. civ. se statuează că atunci când pârâtul nu are domiciliu în

țară, este competența judecătoria în circumscripția căreia își are domiciliul

reclamantul.

În cauza de față, în

mod indubitabil, ultimul domiciliu comun al soților a fost în comuna Smârdan,

județul Galați, însă la data introducerii acțiunii niciuna din părți nu mai

locuia efectiv în această comună.

Domiciliul

reclamantei, așa cum rezultă din toate înscrisurile depuse la dosar, din actul

de identitate aflat în copie la Dosarul nr. 8666/176/2011 al Judecătoriei Alba

Iulia, precum și din propria declarație, se află în satul Șard, jud. Alba.

Cu înscrisurile

depuse la Judecătoria Galați, s-a făcut dovada că pârâtul M.C. locuiește în

Italia, unde are un contract de muncă, ceea ce depășește limitele unei șederi

ocazionale.

Constatând că niciuna

din părți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care s-a aflat

ultimul domiciliu comun și că pârâtul nu are domiciliu în țară, Înalta Curte

constată aplicabilitatea, în cauză, pendinte a dispozițiilor tezei a III-a din

art. 607 C. proc. civ., ce determină competența instanței de la domiciliul

reclamantei.

Pentru toate aceste

considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 martie 2013.

Procesat de GGC - N

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-10-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4670/2013
la rându-i, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași și, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. Pentru
ÎCCJ 2013-03-13
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1389/2013
onate și faptul că domiciliul soțului pârât reclamant se afla în comuna G., județul Dâmbovita, că Judecătoria Găești este instanța competență să soluționeze acțiunea. Judecătoria Găiești, prin sentința nr. 3291 din 14 noiembrie 2012, la rân
ÎCCJ 2023-10-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1801/2023
Alba Iulia, bd. x, Jud. Alba. Instanța a constatat că nu este dovedită susținerea pârâtei potrivit căreia ultima locuință comună a părților a fost în Spania, după cum, din cuprinsul raportului de anchetă psihosocială întocmit de UAT Vidra,
ÎCCJ 2018-02-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 368/2018
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr. x/233 din 05 august 2016, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a p
ÎCCJ 2012-10-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6332/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Măcin, reclamantul B.V. a chemat în judecată pe pârâta B.M., solicitând desfacerea căsătoriei părților. Prin sentința civilă nr. 91 din 21 februari
Sursă