ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3614/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3614/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 487 din 12

decembrie 2011, Tribunalul Constanța - Secția Penală, a dispus următoarele:

- respinge cererea de schimbare a

încadrării juridice formulată de S.L.E., prin apărător, din infracțiunile prev.

de art. 25 C. pen. raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001

și art. 329 alin. (2) teza finală C. pen., în infracțiunea prev.

de art. 329 alin. (1) teza a Ii-a C. pen., ca nefondată;

- în baza art. 25 C. pen. raportat la art.

12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 condamnă inculpata S.L.E. la pedeapsa de 4

ani închisoare;

- în baza art.

65 C. pen. raportat la art. 66 C. pen., aplică inculpatei S.L.E. pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Ii-a

și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale;

- în baza art.

329 alin. (2) teza finală C. pen., condamnă pe inculpata S.L.E., la pedeapsa de

4 ani și 8 luni închisoare;

- în baza art. 33 lit. a) raportat la art.

34 lit. b) C. pen., dispune  contopirea pedepselor cu închisoarea, aplicate

inculpatei S.L.E., urmând ca, în final, aceasta să execute 4 ani și 8 luni

închisoare.

- în baza art. 65 C. pen. raportat la art.

66 C. pen., aplică inculpatei S.L.E. pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a Ii-a, lit. b) C. pen., pe o

durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale;

- în baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C.

pen., interzice inculpatei S.L.E. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

(1) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale;

- în baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., menține măsura arestării preventive a inculpatei;

- în baza art. 12 alin. (1) din Legea nr.

678/2001, condamnă pe inculpata N.I., la pedeapsa de 4 ani și 6 luni

închisoare;

- în baza art. 65 C. pen. raportat la art.

66 C. pen., aplică inculpatei N.I. pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a Ii-a, lit. b) C. pen., pe o

durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C.

pen., interzice inculpatei N.I. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe perioada executării pedepsei

principale;

- ia act că partea vătămată F.A. nu a

formulat pretenții civile în cauză;

- în baza art. 191 alin. (2) C. proc.

pen. obligă pe inculpata N.I. la plata sumei de 820 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciar avansate de stat.

- în baza art. 191 alin. (2) C. proc.

pen. obligă pe inculpata S.L.E. la plata sumei de 1020 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. ll D/P/2009 din

11 martie 2011 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța s-a dispus

trimiterea în judecată a inculpatelor S.L.E. pentru instigare la trafic de

persoane, prevăzută de art. 25 raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001

și proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (2) teza finală C. pen. și N.I.,

pentru trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

S-a reținut în sarcina inculpatei N.I.,

că la începutul lunii ianuarie 2009, în baza unei înțelegeri prealabile avute

cu coinculpata S.L.E., aflată în Germania, prin promisiunea mincinoasă că-i va

fi găsit un loc de muncă într-un bar din localitatea Koln (Germania) și prin

darea de asigurări asupra bunei-credințe a coinculpatei S.L.E., a recrutat-o și

transportat-o în statul german pe partea vătămată F.A. (20 ani), în scopul

exploatării sexuale a acesteia, iar la ajungerea la destinație, victima a fost

constrânsă de către S.L.E. să se prostitueze în bordelul B8 din Langerfeld,

până la 4 februarie 2009.

În sarcina inculpatei S.L.E. (31 ani)

s-a reținut că a determinat-o pe N.I. să o recruteze pe victima F.A., în scopul

exploatării sexuale a acesteia din urmă, iar, după ajungerea ei la destinație,

a preluat-o pe partea vătămată și a constrâns-o (prin bătăi, ardere cu țigara

pe piele, prin sechestrare, prin înfometare, amenințări și insulte), la

practicarea prostituției în bordelul B8 din Langerfeld (Germania), banii

obținuți fiind reținuți în integralitate de proxenetă.

Inculpata N.I. a determinat pe partea

vătămată F.A. să plece în Germania pentru a lucra ca ospătăriță într-un bar.

După acceptarea propunerii părții vătămate, inculpata N.I. s-a ocupat de

transportul și plata călătoriei acesteia în Germania, unde aceasta a fost

așteptată de inculpata S.L.E., fiind cazată în incinta unui imobil frecventat

de clienți și obligată să întrețină relații sexuale contra unor sume de bani.

Pe perioada cât a locuit în acel

imobil partea vătămată a fost supusă de către inculpata S.L.E. la violențe

fizice, umilită și insultată. După ce partea vătămată a luat legătura telefonică

cu concubinul său V.A., acesta aflând scopul pentru care concubina sa a fost

transportată în Germania, a luat legătura cu inculpata N.I. pe care a

amenințat-o că va informa organele de poliție. Drept urmare, a doua zi, V.A. a

fost sunat din Germania de către inculpata S.L.E., care l-a anunțat că partea

vătămată este în drum spre România.

La data de 30 ianuarie 2009 martorul V.A.

a sesizat organele de poliție cu privire la faptele petrecute.

Împotriva acestei hotărâri au declarat

apel inculpatele S.L.E. și N.I.

În dezvoltarea motivelor de apel ale

inculpatei S.L.E. s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și,

rejudecând, să se dispună aplicarea unei pedepse care să permită aplicarea

dispozițiilor art. 86

1

C. pen. sau art. 81 C. pen.

În dezvoltarea motivelor de apel ale

inculpatei N.I. s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și,

rejudecând, să se dispună achitarea inculpatei în temeiul dispozițiilor art. 11

pct. (2) lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât

infracțiunii reținute în sarcina inculpatei îi lipsește unul din elementele

constitutive. în subsidiar, s-a solicitat a se dispune reindividualizarea

pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia cu aplicarea dispozițiilor art.

81 sau art. 86

1

C. pen. în acest sens, s-a arătat că este vorba

despre o discuție purtată între V.A. - concubinul părții vătămate F.A. cu N.I.

în care se plângea de situația grea prin care trece. Inculpata S.L.E., i-a

făcut o propunere atât inculpatei N.I. cât și lui T.S. de a merge în Germania

pentru a munci. Dat fiind faptul că starea de sănătate nu-i permitea inculpatei

N.I. să meargă la muncă în Germania a declinat această invitație către partea

vătămată F.A. În discuția purtată între inculpata N.I. și mama inculpatei S.L.E.,

s-a vorbit despre faptul că neavând bani urma că cineva să suporte această

cheltuială. Pentru a avea o garanție că banii nu vor fi pierduți, S. i-a remis

suma de bani lui N.I. Remiterea sumei s-a efectuat ca S. să aibă garanție că în

eventualitatea în care N.I. nu se va duce la muncă banii urmau să-i fie

restituiți. Această invitație de a munci în Germania a fost adresată unei

persoane în vârstă de 50 de ani, astfel încât, N.I. sub nici o formă nu avea de

unde să cunoască faptul că acolo s-ar desfășura acte de prostituție. La fila 90

din dosarul de urmărire penală există o adresă a atașatului Ministerului

Administrației și Internelor din care rezultă că nu au putut fi identificate

aspecte care să formeze convingerea că acolo s-au desfășurat acte de prostituție

sau proxenetism. În aceste condiții, consideră că există o probă din care

reiese clar că acolo în Germania nu s-a desfășurat activitatea care face

obiectul dosarului. Un alt aspect relevat de apărare îl constituie momentul în

care inculpata N.I. a realizat din spusele celorlalți ce anume s-ar întâmpla în

Germania, fapt pentru care toate demersurile acesteia au fost doar pentru a

aduce cât mai repede persoana acasă, având o responsabilitate morală, întrucât

o propusese pentru a merge la muncă gândindu-se la familia acesteia. Sub nici o

formă inculpata N.I. împreună cu inculpata S.L.E. nu urmau să recruteze

persoane pentru a le trimite în Germania în vederea obținerii de venituri.

În apel inculpata N.I. a depus la

dosar mai multe acte medicale privind starea sa de sănătate.

Examinând sentința apelată în raport

de motivele de apel și de actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că

doar apelul formulat în cauză de către inculpata N.I. este fondat (sub aspectul

individualizării judiciare a pedepsei și a modalității de executare a

pedepsei), iar apelul inculpatei S.L.E. nu este fondat.

Prin decizia penală nr. 32/P din 14

martie 2012 Curtea de Apel Constanța - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori

și de Familie, a hotărât următoarele:

- în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpata S.L.E.

împotriva sentinței penale nr. 157 din 12 decembrie 2011 a Tribunalului

Constanta;

- în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen., admite apelul declarat de inculpata N.I. împotriva sentinței penale

nr. 487 din 12 decembrie 2011 a Tribunalului Constanța, pe care o desființează

în parte și, rejudecând:

- reduce pedeapsa aplicată inculpatei N.I.

de la 4 ani și 6 luni închisoare, la 4 ani închisoare;

- în baza art. 86

1

alin. (1)

și (2) C. pen., suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 4 ani

închisoare, aplicată inculpatei N.I., pe durata unui termen de încercare de 6

ani.

Pentru a pronunța această decizie

Curtea de Apel a constatat că prima instanță a reținut corect starea de fapt și

a făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând

vinovăția inculpatelor S.L.E. și N.I. sub forma intenției directe prev. de art.

19 pct. 1 lit. a) C. pen.

În acest sens,

Curtea a avut în vedere:

- plângerea și

declarațiile părții vătămate F.A. în care a relatat implicarea celor două

inculpate;

- raport de

constatare medico-legală din 08 aprilie 2009 al SML Constanta;

- biletele de

transport ale părții vătămate F.A., factura, chitanța, polița de asigurare

pentru călătorii;

- adresa

atașatului de afaceri al Ministerului Afacerilor Interne prin care s-a

comunicat răspunsul autorităților germane, respectiv că la data de 24

septembrie 2009 a fost efectuată o descindere la bordelul B8 din Langenfeld

unde administratorul imobilului a prezentat copii de pe pașapoartele numitelor S.L.E.

și F.A., prima stând în imobil în perioada noiembrie 2008 - până la începutul

anului 2009, a doua stând puțin timp;

- extras de pe

site-ul clubului „B8" privind natura acestui club - prostituție;

- mapa

conținând formularele de transfer sume de bani prin sistemul Western Union;

- declarațiile

martorei M.R.V. care a confirmat prezența părții vătămate F.A. la clubul B8 din

Germania; de asemenea această martoră susținut (f. 26,27-29,30,32 u.p.) că a

asistat la câteva convorbiri telefonice dintre inculpata S.L.E. și mama ei M.E.

și încă o prietenă numită O., ambele din Cernavodă, căreia îi spuneau că mai au

o fată din Cernavodă pe care și pe ea au mințit-o că o vor trimite în Germania

să lucreze ca femeie de serviciu la un restaurant și pentru aceasta i-au

solicitat bani pentru procurarea biletului pentru călătoria cu avionul.

Inculpata N.I. (O.) îi cerea inculpatei S.L.E. o sumă mult mai mare decât

prețul biletului de călătorie pe motiv că restul de bani reprezintă faptul că

„a procurat-o pe fată". Martora a relatat modul în care inculpata S.L.E. a

constrâns-o în Germania pe partea vătămată F.A. să se prostitueze, în sensul că

o bătea în fiecare zi, cu o curea. Banii obținuți de către partea vătămată din

prostituție îi erau luați de inculpata S.L.E.;

- declarațiile martorului S.M. care a

prezentat implicarea inculpatei N.I. (f.62 u.p.și 104 c.j.), respectiv că a

fost contactat telefonic de o clientă O. care l-a rugat să o ajute cu taxi-ul

pentru că dorea să se deplaseze la București, stabilind ora și contravaloarea

cursei, suma de 250 lei; a doua zi dimineața, s-a prezentat la O. acasă, care a

urcat în mașină pe locul din față, după care au luat de acasă pe o doamnă

tânără, al cărei soț era și el taximetrist (partea vătămată), și au plecat spre

București; din discuțiile purtate în mașină a înțeles că partea vătămată

trebuia să plece la muncă în străinătate, în Germania, iar O. o încuraja, o

asigura că este bine în străinătate, că unde merge este bine, este de muncă, va

câștiga și va scăpa de greutățile materiale amintindu-i totodată și de soțul ei

și de copil; contravaloarea transportului până la București a fost achitată de

către inculpata N.I., care a mai achitat și suma de 30 lei taxa de pod cât și taxa

de bagaj pe aeroport;

- declarațiile martorului M.M., tatăl

vitreg al martorei M.R.V., care a arătat (f.69-70 u.p. și 183 c.j.) că aceasta

în perioada decembrie 2008-octombrie 2009, în Germania a fost și ea obligată să

se prostitueze de către inculpata S.L.E., care și ei i-a luat buletinul de

identitate cât și banii obținuți din prostituție;

- declarațiile martorei I.M., mama

martorei M.R.V., care a declarat (f.64-69 u.p. și 185 c.j.) că în 2009 a venit

la ea acasă numitul V.A., care îi fusese vecin, și care i-a spus că soția sa F.A.,

a fost dusă în Germania prin intermediul inculpatei N.I. și a mamei inculpatei S.L.E.

și că este sechestrată, bătută de S.L.E., înfometată, arsă cu țigara și

obligată să se prostitueze; martora a aflat de la fiica ei R. (când aceasta a

venit în Cernavodă) că partea vătămată F.A. a fost mințită încă din România că

va pleca la muncă în Germania, și convenția a fost că va primi 30% din salariul

pe care îl va primi în urma muncii. Când partea vătămată a ajuns în Germania,

i-a reproșat inculpatei S.L.E. că a venit la muncă și nicidecum să se

prostitueze iar S.L.E. i-a răspuns că „a cumpărat-o de la N.I. și că trebuie să

se prostitueze pentru ea". Martora a susținut că a prezentat la poliție

înscrisuri pe care le-a obținut din apartamentul unde R. a stat în Germania cu S.L.E.,

și care vizau sumele de bani cu care a fost cumpărată F.A. de către S.L. de la N.I.;

înscrisurile reprezintă și transferurile de bani prin Western Union trimise din

Germania în România pe numele inculpatei N.I.;

- adresa Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră privind pe inculpata S.L.E.

Curtea de Apel

a constatat că nu sunt întemeiate motivele de apel ale inculpatei N.I. prin

care aceasta a solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. (2) lit.

a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât infracțiunii reținute în

sarcina inculpatei îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv latura

subiectivă - intenția. Din contră, Curtea a constatat modul în care inculpata a

înțeles să acționeze:

- prin recrutarea părții vătămate,

pentru a o determina pe aceasta să plece în Germania, cât și pe concubinul său

să accepte;

- invitând partea vătămată și

concubinul său acasă la ea, unde se afla și mama inculpatei S.;

- depunând eforturi de a o convinge pe

victimă, dându-i părții vătămate suma de 100 euro pentru copil;

- procurând biletul de avion;

- asigurând transportul cu taxi-ul la

București, la aeroport, achitând taxa de pod, taxa de bagaj și în final

îmbarcând-o în avion pe partea vătămată, pentru a avea certitudinea că va

ajunge în Germania;

- recunoscând că a primit bani de la

inculpata S.L.E., intermediind pe banii săi telefoanele dintre partea vătămată

și concubinul său, în Germania, insistând ca martorul V.A. să nu anunțe

organele de poliție.

Curtea de apel a apreciat că acestea

sunt elemente care să justifice intenția inculpatei cu privire la săvârșirea

faptei reținută în sarcina sa.

Curtea reține că apărarea inculpatei N.I.,

în sensul că nu cunoștea activitatea care urma să fie desfășurată cu adevărat

de către partea vătămată F.A. în Germania, nu este întemeiată, avându-se în

vedere declarațiile martorei M.R.V. care a confirmat prezența părții vătămate F.A.

la clubul B8 din Germania și a precizat (f. 26,27-29,30,32 d.u.p.) că a asistat

la câteva convorbiri telefonice dintre inculpata S.L.E. și mama ei M.E. și încă

o prietenă numită O., ambele din Cernavodă, căreia îi spuneau că mai au o fată

din Cernavodă pe care și pe ea au mințit-o că o vor trimite în Germania să

lucreze ca femeie de serviciu la un restaurant și pentru aceasta i-au solicitat

bani pentru procurarea biletului pentru călătoria cu avionul. Inculpata N.I. (O.

) îi cerea inculpatei S.L.E. o sumă mult mai mare decât prețul biletului de

călătorie pe motiv că restul de bani reprezintă faptul că „a procurat-o pe

fată". Aceste aspecte se coroborează cu aspectele menționate mai sus cu

privire la implicarea inculpatei N.I. în convingerea părții vătămate F.A. de a

pleca în Germani și cu faptul că inculpata N.I. a suportat toate cheltuielile

pentru deplasarea părții vătămate în Germania.

Totodată s-a constatat că susținerile

inculpatei N.I. în sensul că există o adresă a Ministerului Administrației și

Internelor din care rezultă că nu au putut fi identificate aspecte care să

formeze convingerea că acolo s-au desfășurat acte de prostituție sau

proxenetism sunt nereale. Curtea a reținut, dimpotrivă, că din adresa

atașatului de afaceri al Ministerului Afacerilor Interne reiese că la data de

24 septembrie 2009 a fost efectuată o descindere la bordelul B8 din Langenfeld

unde administratorul imobilului a prezentat copii de pe pașapoartele numitelor S.L.E.

și F.A., prima stând în imobil în perioada noiembrie 2008- până la începutul

anului 2009, a doua stând puțin timp (f.90 d.u.p.), iar din extrasul de pe

site-ul clubului „B8" reiese natura acestui club, respectiv prostituție.

În ceea ce privește vinovăția

inculpatei S.L.E., Curtea a reținut că aceasta a acționat cu intenție directă,

având cunoștință de serviciile sexuale care urmau să fie prestate de către

partea vătămată și chiar a exercitat amenințări și violențe fizice asupra

părții vătămate pentru a o obliga în acest sens, fapte care reies din

declarațiile părții vătămate coroborate cu declarațiile martorilor V.A., S.M., S.A.N.,

M.M. și I.M.

Încadrarea juridică dată faptei comise

de inculpatele S.L.E. și N.I. este legală, instanța de fond efectuând o

aplicare corespunzătoare a normelor în materie.

Astfel, faptele inculpatei S.L.E.

care, cu intenție, în baza unei înțelegeri prealabile, prin oferirea și

trimiterea unei sume de bani, a determinat pe inculpata N.I. să recruteze și să

transporte spre Germania, prin înșelăciune, pe partea vătămată F.A., în scopul

exploatării sale sexuale, iar la momentul ajungerii victimei la destinație, în

Germania, a constrâns-o, fizic și psihic, la practicarea prostituției

întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de instigare la trafic de

persoane prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) din Legea nr.

678/2001 și de proxenetism prev. de art. 329 alin. (2) teza finală C.

pen.

Fapta inculpatei N.I. constând în

aceea că în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpata S.L.E., a recrutat și

a transportat spre Germania partea vătămată F.A., prin promisiunea mincinoasă a

unui loc de muncă bine plătit, în scopul exploatării sale sexuale prin

obligarea la practicarea prostituției, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.

(1) din Legea nr. 678/2001.

Fiind întrunite toate condițiile

cerute de dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., în mod corect aceasta

a dispus condamnarea inculpatelor S.L.E. și N.I. pentru faptele pentru care au

fost trimise în judecată.

În cadrul operațiunii de

individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpatei S.L.E. ce urmau a fi

aplicate, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72

C. pen. și a stabilit pentru această inculpată pedeapsă corespunzătoare

gradului de pericol social concret a infracțiunilor și persoanei inculpatei.

În acest sens, Curtea a avut în vedere

gradul concret ridicat de pericol social al faptelor comise, împrejurările

concrete în care inculpata S.L.E. a înțeles să acționeze, în baza unei

înțelegeri prealabile cu inculpata N.I. și în mod coordonat, partea vătămată

fiind racolată prin înșelăciune, transportată, cazată și apoi constrânsă fizic

și psihic de către inculpata S.L.E. la practicarea prostituției, supusă în mod

forțat la o astfel de activitate, fiind pusă în starea de a-i fi refuzată

libertatea de mișcare, în raport de propria sa voință, scopul urmărit

(respectiv obținerea de surse ilicite de câștig), starea de pericol creată

pentru libertatea și viața persoanelor traficate, forma de vinovăție cu care

s-a acționat și anume intenția directă în condițiile art. 19 alin. (1) pct. 1 lit.

a) C. pen., dispozițiile din partea generală a codului penal și limitele de

pedeapsă fixate în legea specială, circumstanțele personale ale inculpatei S.L.E.,

fără antecedente penale, cu o conduită nesinceră în faza de urmărire penală,

neprezentându-se la judecata în fond și în apel, deși a fost legal citată.

Modalitatea de executare a pedepsei

rezultante de 4 ani și 8 luni închisoare aplicată inculpatei S.L.E. a fost

stabilită corespunzător de prima instanță, scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C.

pen. putând fi atins numai prin executarea efectivă a pedepsei, având în vedere

natura infracțiunilor săvârșite, gradul de pericol social concret al

infracțiunilor, cuantumul pedepsei rezultante, gradul de contribuție al acestei

inculpate.

În ceea ce privește individualizarea

judiciară a pedepsei aplicate inculpatei N.I. pentru săvârșirea infracțiunii de

trafic de persoane prevăzut de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, Curtea

a constatat că raportat la circumstanțele personale ale inculpatei (fără

antecedente penale, în vârstă de 51 ani), atitudinea acestei inculpate după ce

partea vătămată F.A. a sunat din Germania și a spus că nu dorește să se

prostitueze și că vrea să se întoarcă în țară, în sensul că a făcut demersuri

pe cheltuiala sa pentru ca partea vătămată să se întoarcă acasă și limitele

speciale de pedeapsă pentru infracțiunea reținută (închisoare de la 3 ani la 12

ani), s-a impus reducerea pedepsei aplicate inculpatei N.I. de la 4 ani și 6 luni

închisoare la 4 ani închisoare.

În ceea ce privește individualizarea

executării pedepsei de 4 ani închisoare ce va fi aplicată inculpatei N.I.,

Curtea a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă

a pedepsei, în condițiile obligării inculpatei la respectarea unor obligații

specifice suspendării executării suspendării sub supraveghere potrivit art. 86

1

C. pen.

Reducerea la doar 4 ani de închisoare

a pedepsei aplicate inculpatei N.I. a fost justificată de instanța de apel prin

faptul că inculpata este în vârstă de 51 de ani și nu este cunoscută cu

antecedente penale. De asemenea, pe faptul că, după ce partea vătămată F.A. a

dat de înțeles că nu dorește să se prostitueze, inculpata i-a suportat părții

vătămate cheltuielile necesare pentru întoarcere în România. în fine, instanța

a mai invocat limitele de pedeapsă, prevăzute de lege, pentru infracțiunea

imputată.

În ce privește aplicarea dispozițiilor

art. 86

1

C. pen., față de aceeași inculpată, a fost motivată de

instanța de apel prin durata pedepsei principale aplicate inculpatei, prin

faptul că inculpata este infractor primar și a făcut eforturi pentru readucerea

victimei în țară, prin starea precară de sănătate, pe care o are și pe faptul

că, ulterior comiterii infracțiunii, nu s-a mai implicat în săvârșirea altor

infracțiuni.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație

și Justiție

- D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial Constanța, privind pe inculpata N.I.

În recursul declarat de Parchetul de

pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism împotriva deciziei

pronunțate de instanța de apel se critică hotărârea, pentru greșita aplicare în

speță, a dispozițiilor art. 86

1

C. pen. (cazul de recurs de la art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

- 17

2

C. proc. pen. - greșita aplicare

a legii).

Parchetul susține că, instanța de apel

a adoptat greșit art. 86

2

C. pen. Pentru a evita încarcerarea

inculpatei N.I., a dat semnificații exagerate unor circumstanțe personale ale

inculpatei, circumstanțe care, nu îndreptățeau admiterea căii de atac promovate

de această inculpată și, implicit, dobândirea unui regim de executare a

pedepsei, diferit, cu mult mai ușor, decât al celeilalte inculpate, cu care a

cooperat, în comiterea faptelor.

Procurorul, în recursul său,

consideră, că nici vârsta, nici eforturile făcute pentru repatrierea victimei

și nici măcar starea de sănătate a inculpatei, nu justifică soluția instanței

de control judiciar, mai ales că bolile de care suferă intimata inculpată,

datează dinaintea comiterii faptei.

Parchetul a conchis, în temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. a) C. proc. pen., în sensul admiterii recursului, casării hotărârii

instanței de apel, în partea care vizează soluția dată apelului declarat de

inculpata N.I. și menținerea hotărârii primei instanțe, deoarece apelul a fost

greșit admis.

Examinând motivele de recurs ale

Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, înalta Curte de

Casație și Justiție constată următoarele:

Cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

1

- 17

2

C. proc. pen., greșita aplicare a legii

Infracțiunea de trafic de persoane

prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 se sancționează cu o

pedeapsă de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi. Aplicând o pedeapsă

de 4 ani închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, instanța nu a

făcut o greșită aplicare a legii, alegând modalitatea de executare în raport de

criterii enumerate expres.

Astfel,

instanța de apel a reținut atitudinea inculpatei N.I. după comiterea faptei,

vârsta acesteia - starea de sănătate, foarte gravă „infarct cerebral datorită

trombozei arterelor cerebrale", suferind un „deficit motor al membrelor

stângi, parastezii ale membrelor stângi, pareză facială stângă tip central,

hemipareză stângă" - atitudinea ulterioară săvârșirii faptei prin ajutorul

dat la repatrierea victimei.

Criteriile avute în vedere de Curtea

de apel se circumscriu cerinței legii de apreciere a instanței că scopul

educativ al pedepsei poate fi atins fără executare prin privare de libertate.

Sub acest aspect este de arătat că

este irelevant faptul că boala de care suferă intimata ar putea fi anterioară

momentului comiterii infracțiunii.

Față de cele

ce preced, înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul parchetului.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție -

D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța împotriva deciziei penale nr. 32/P

din 14 martie 2012 a Curții de Apel Constanța - Secția Penală și pentru Cauze

Penale cu Minori și de Familie, privind pe inculpata N.I.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a intimatei inculpate, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 06

noiembrie 2012