ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2286/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2286/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului

penal de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 757/2011 a

Tribunalului Galați,în conformitate cu dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc.

pen. raportat la art. 522

1

C. proc. pen. s-a admis cererea de

rejudecare a cauzei penale soluționate prin sentința penală nr. 577/ F din 15

decembrie 2008 a Tribunalului Galați, definitivă prin Decizia penală nr. 361

din 2 februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cerere formulată

de inculpata M. (M.) P.

S-a anulat în parte

sentința penală menționată, doar în privința cuantumului pedepselor aplicate inculpatei

M. (M.) P. și în consecință:

În baza art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr, 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și a art. 13 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei M. (M.) P. la o

pedeapsă a închisorii în cuantum de 3 ani și 3 luni precum și la pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a și lit. b) și e) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 13 alin.

(1), (3) teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. s-a dispus

condamnarea inculpatei la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare precum și la

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de dispozițiile art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) și e) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În conformitate cu

dispozițiile art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea

pedepselor închisorii astfel aplicate inculpatei, aceasta urmând a executa

pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită la 5 ani

închisoare precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) și e) C. pen. pe

o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

În temeiul

dispozițiilor art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen.

În baza dispozițiilor

art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii astfel aplicată inculpatei M.

(M.) P. perioada executată în intervalul 5 mai 2011-28 iulie 2011 precum și de

la 8 septembrie 2011 la 30 septembrie 2011.

În temeiul

dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas

în sarcina statului.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Prin sentința penală nr.

577 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în Dosarul 4345/121/2007

a fost condamnată inculpata M. (M.) P. la o pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6

luni închisoare precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) și e) C. pen. pe

o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru

săvârșirea în concurs real a infracțiunilor prevăzute de dispozițiile art. 12 alin.

(1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și a art. 13 C. pen. respectiv art. 13 alin. (1) și (3) teza I din Legea nr.

678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

Sentința penală nr. 577/2008

a Tribunalului Galați a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 361 din 2

februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, și

ulterior a fost emis mandatul de executare nr. 648/2008/3 februarie 2010,

executarea pedepsei fiind cuprinsă în intervalul 1 iunie 2011 - 31 martie 2017.

Prin acțiunea penală

prezentă condamnata mai sus menționată a solicitat rejudecarea cauzei în

temeiul art. 522

1

C. proc. pen. făcând cunoscut faptul că

îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și, că în

rejudecare înțelege să se folosească de dispozițiile art. 320

1

C.

proc. pen. asumându-și activitatea infracțională ce i-a fost reținută, implicit

probatoriul administrat în prima fază a procesului penal.

Analizând situația

reclamată în faza admiterii în principiu a prezentei proceduri instanța a

apreciat acțiunea penală în revizuirea sentinței penale nr. 577/2008 a

Tribunalului Galați ca fiind admisibilă pentru următoarele considerente:

inculpata M. (M.) P. nu a fost prezentă la nici unul din termenele de judecată

în ciclul procesual anterior, hotărârea de condamnare, așa cum s-a menționat

anterior fiind definitivă; de asemenea extrădarea condamnatei s-a făcut în

vederea executării pedepsei stabilite în cauza penală a cărei rejudecare se

solicită începând cu 5 mai 2011.

În rejudecare,

inculpata a dat o declarație prin care recunoaște integral faptele reținute în

rechizitoriu însușindu-și integral probatoriile din faza urmăririi penale

solicitând ca judecata să aibă loc în baza acestora și să-i fie aplicate

dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

Instanța a apreciat

că, din perspectiva aplicării acestor dispoziții legale, cererea de rejudecare

a inculpatei este întemeiată întrucât la momentul solicitării de aplicare a

acestui text de lege era în vigoare Legea nr. 202/2010 iar dispozițiile legale

de procedură penală sunt de imediată aplicare; se au în vedere totodată și

dispozițiile procedurale ale art. 405-408 C. proc. pen.

După o nouă analiză

și coroborare a probatoriilor s-a reținut situația faptică potrivit căreia inculpatul

M.Ș. zis „F.” este căsătorit cu inculpata M.G., ambii locuind în com. Băneasa,

sat Roșcani, jud. Galați. Inculpata M.P. este sora inculpatului M.Ș., fiind

stabilită de mai mult timp în Spania, în localitatea Baza, unde practică

prostituția în folosul propriu.

Atât inculpatul M.Ș.

cât și inculpata M.G. nu au ocupație. În aceste circumstanțe, cei doi s-au

hotărât să obțină sume de bani, prin exploatarea unor tinere pe care le racolau

pe teritoriul României, transportându-le apoi în Spania, unde le-au exploatat

prin obligarea la practicarea prostituției. Cei doi au colaborat în acest scop

cu inculpata M. (M.) P., care era stabilită în Spania, cunoscând proprietarii

cluburilor în care se practica prostituția și regulile care se aplicau în

aceste stabilimente.

Inculpații s-au

preocupat de racolarea unor tinere din satele județului, despre care aveau

cunoștință că au mari probleme financiare, cărora le înfățișa posibilitatea

obținerii unor venituri substanțiale în străinătate.

Astfel în perioada

anilor 2004-2005, în special prin inducere în eroare, aceștia au racolat mai

multe tinere pe care le-au traficat, activitatea infracțională desfășurată

fiind următoarea:

În cursul lunii

august 2004, inculpații M.Ș. și M.G. au remarcat faptul că victima minoră S.R.E.,

care locuiește în același sat cu cei doi, avea mari dificultăți financiare,

aceasta nefiind căsătorită și având în întreținere un copil minor.

Având în vedere

aceste aspecte, cei doi s-au hotărât să o racoleze în scopul exploatării

acesteia prin obligarea la practicarea prostituției.

În acest scop,

inculpații M.Ș. și M.G. i-au propus martorei S.E. (mama victimei), care în acea

perioadă presta servicii în gospodăria acestora să o lase pe minoră în

străinătate, unde urmau să-i găsească un loc de muncă în calitate de „baby

sitter”.

Mama victimei le-a

spus celor doi că familia sa nu dispunea de mijloacele materiale necesare

deplasării martorei S.R.E. în Spania, aceștia asigurând-o că nu vor fi probleme

și că inculpata M. (M.) P. va suporta toate cheltuielile ce urmau a fi

efectuate în acest sens.

Ulterior, acționând

în realizarea scopului infracțional comun, inculpata M.G. s-a deplasat la

locuința părții vătămate S.R.E., spunându-i acesteia că o poate ajuta să-și

găsească un loc de muncă în străinătate, unde aceasta ar fi putut să lucreze ca

„baby sitter”.

Întrucât victima avea

mari probleme financiare, a acceptat propunerea inculpatei, având încredere în

aceasta, mai ales pentru faptul că locuiau în același sat. Partea vătămată i-a

adus la cunoștință inculpatei că este minoră și că nu are banii necesari

obținerii documentelor de călătorie și pentru a suporta costul acesteia,

aceasta din urmă asigurând-o că nu vor fi probleme în ceea ce privește

obținerea pașaportului, oferindu-se să suporte toate cheltuielile ocazionate de

deplasarea victimei în Spania.

În cursul lunii

septembrie 2004, inculpata s-a deplasat împreună cu partea vătămată S.R.E. în

orașul Tg. Bujor, jud. Galați, unde au depus documentele necesare eliberării

pașaportului pentru aceasta. Inculpata M.G. a fost cea care a completat cererea

pentru eliberarea pașaportului victimei S.R.E.

În cauză a fost

efectuată o expertiză criminalistică grafoscopică, stabilindu-se că scrisul în

litigiu a fost executat de inculpata M.G.

În același scop,

inculpatul M.Ș. s-a deplasat, împreună cu tatăl victimei la biroul unui notar

public, unde acesta din urmă a dat declarația necesară eliberării pașaportului

acesteia, fiind întocmită totodată și procura necesară pentru ca victima să

poată călători în străinătate însoțită de inculpat.

Inculpatul M.Ș. i-a

luat părții vătămate S.R.E. pașaportul, imediat după eliberare, conducând-o

apoi la locuința surorii lui, Moraru Tomița din satul Viile, com. Fârțănești,

jud. Galați, unde a cazat-o pentru două zile.

Ulterior, inculpații M.Ș.

și M.G. au luat-o pe partea vătămată S.R.E., transportând-o în Municipiul

Galați. În aceeași zi, inculpatul s-a îmbarcat împreună cu partea vătămată

într-un autocar ce efectua transport de persoane pe relația România - Spania.

La data de 27 septembrie 2004, inculpatul și partea vătămată au ieșit din

România prin P.T.F. Nădlac, jud. Arad, fiind transportată în localitatea

Alicante din Spania, unde au fost așteptați de inculpata M. (M.) P. ce era

însoțită de un alt individ care îi conducea autoturismul.

Inculpații M.P. și M.Ș.

au condus-o pe partea vătămată, cu ajutorul autoturismului condus de individul

rămas neidentificat în localitatea Baza din Spania, cazând-o în apartamentul

deținut de concubinul inculpatei, cetățean spaniol, imobil în care locuiau și

cei doi inculpați.

După ce victima S.R.E.

a fost cazată, inculpatul M.Ș. i-a comunicat că, în realitate, în Spania nu

urma să lucreze ca „baby sitte” și că, de fapt, trebuia să practice prostituția

într-un club.

Partea vătămată i-a comunicat

inculpatului că nu vrea să practice prostituția, motiv pentru care inculpatul a

început să o amenințe că o va vinde către alți proxeneți. Întrucât victima

persista în atitudinea sa, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii,

după care a întreținut cu victima raporturi sexuale, împotriva voinței

acesteia.

Având în vedere

aceste circumstanțe, partea vătămată a fost nevoită să accepte să practice

prostituția conform indicațiilor inculpatului. Inculpata M. (M.) P. i-a spus

părții vătămate că urma să practice prostituția în același club cu ea,

comunicându-i totodată tarifele pe care trebuia să le perceapă de la fiecare

client.

Astfel, a doua zi

după ce a sosit în Spania, partea vătămată S.R.E. a fost condusă de inculpata M.

(M.) P. la clubul „S.” din localitatea Baza. Inculpata a prezentat pașaportul

victimei administratorului clubului, făcând toate demersurile pentru ca aceasta

din urmă să fie lăsată să practice prostituția în acel stabiliment.

Având în vedere

demersurile făcute de inculpată, administratorul clubului „S.” a acceptat ca

victima S.R.E. să practice prostituția în acel loc.

Astfel, în fiecare

seară, partea vătămată era condusă de inculpata M. (M.) P. la clubul sus

menționat, unde practica prostituția în camere, acostând clienți în restaurantul

locației.

Programul clubului se

desfășura între orele 20:00-06:00, tariful practicat fiind de 50 euro pentru 30

de minute de raporturi sexuale.

În același timp și în

același club, inculpata M. (M.) P. practica și ea prostituția în folosul propriu,

dar conform înțelegerii pe care o avea cu inculpatul M.Ș., se ocupa și de

supravegherea victimei S.R.E..

Partea vătămată S.R.E.

avea în medie câte 4-5 clienți pe noapte, obținând din practicarea prostituției

sume cuprinse între 200-250 euro. Totodată, aceasta obținea de la patronul

clubului în fiecare noapte, sume cuprinse între 40-50 euro, cotă parte din

băuturile pe care clienții le consumau în compania sa.

Banii obținuți erau

ridicați în fiecare dimineață de victima S.R.E. de la casieria clubului, fiindu-i

luați de inculpat atunci când ajungea la imobilul în care locuia împreună cu

acesta și cu inculpata M. (M.) P..

De menționat că,

datorită faptului că victima era supravegheată îndeaproape de inculpata M. (M.)

P., inculpatul M.Ș. avea controlul strict al sumelor obținute de aceasta din

practicarea prostituției ori de la patronul clubului.

Între timp, ca urmare

a raporturilor sexuale întreținute de inculpat cu victima, împotriva voinței

sale, în cursul lunii mai 2005, aceasta a rămas însărcinată. Cu toate că

victima i-a comunicat acest lucru inculpatului, acesta a constrâns-o să

practice prostituția încă două luni. Cu toate că dorea să fugă de la inculpați,

victima nu a reușit acest lucru întrucât era supravegheată permanent,

inculpatul însoțind-o pe timpul zilei iar inculpata M. (M.) P. în intervalele

în care practica prostituția.

De menționat că în

intervalele de timp cât inculpatul a plecat din Spania în România, de

supravegherea victimei se ocupa exclusiv inculpata M. (M.) P. care o conducea

la și de la clubul în care practicau prostituția.

Partea vătămată S.R.E.

a practicat prostituția în modalitatea descrisă mai sus, în folosul exclusiv al

inculpatului și al familiei acestuia, timp de aproximativ opt luni, din care

două luni însărcinată, timp în care a obținut aproximativ 57.600 euro, bani

care erau însușiți integral de către inculpat, cu excepția sumei de 200 euro,

care au fost trimiși în țară de către victimă familiei.

Ulterior, întrucât

victima era însărcinată și nu mai putea obține profituri prin practicarea

prostituției, inculpatul s-a hotărât să o exploateze, obligând-o să muncească

în agricultură în folosul său exclusiv.

Astfel, după cele opt

luni în care martora a practicat prostituția, inculpatul a forțat-o să mai

lucreze alte două luni în agricultură, însușindu-și toți banii obținuți.

După ce partea

vătămată a născut o fetiță într-un spital din localitatea Baza, la data de 21

august 2006, inculpatul M.Ș. a revenit în România împreună cu aceasta și cu

copilul nou-născut pe nume M.S.R.E.

La data de 31 august 2006,

inculpatul s-a reîntors în Spania, unde și-a continuat activitatea

infracțională.

După plecarea în

Spania, inculpatul a contactat-o telefonic, în mod repetat, pe partea vătămată,

amenințând-o că va veni în România și îi va lua copilul ce fusese înregistrat

de autorități cu numele de familie Medeleanu.

O altă victimă

exploatată de inculpații M.Ș. și M.P. este C.M., aceasta participând în

procesul penal în calitate de martor.

În cursul anului

2004, martora C.M. se afla în Spania, în localitatea Baza, unde practica

prostituția, în folos propriu, în clubul „S.”, ocazie cu care a cunoscut-o pe

inculpata M. (M.) P., care de asemenea, practica prostituția în folos propriu.

În luna decembrie

2004, martora C.M. dorea să revină în România pentru a-și vizita familia, dar

nu avea banii necesari pentru acest lucru. În atare situație, a contactat-o pe

inculpata M. (M.) P., solicitându-i împrumut suma de 250 euro.

Inculpata a fost de

acord să-i împrumute suma solicitată martorei, însă i-a cerut acesteia ca, la

revenirea în Spania să practice prostituția în folosul său și al fratelui ei,

inculpatul M.Ș., până când reușea să-i restituie suma împrumutată. Având în

vedere faptul că nu era vorba de spre o sumă mare, martora a acceptat

condițiile impuse, primind de la inculpată cei 250 de euro solicitați, pe care

i-a folosit pentru a se deplasa în România.

În cursul lunii

decembrie 2004, martora a revenit în România, deplasându-se la locuința sa din

comuna Fîrțănești, jud. Galați. La scurt timp după revenirea în România,

martora a fost contactată în mod repetat de inculpatul M.Ș. care îi cerea în

mod imperativ să se întoarcă în Spania, pentru a le plăti datoria. Întrucât

martora avea o situație materială precară, i-a cerut inculpatului să-i mai dea

împrumut însă 150 lei (1.500.000 lei), pentru a-și rezolva nevoile de hrană și

îmbrăcăminte. Inculpatul i-a cerut să se deplaseze la sora sa M.T. din com.

Fîrțănești, jud. Galați, pentru a lua această sumă, pe care i-a adăugat-o la

datoria de 250 euro făcută în Spania.

Ulterior, la

începutul lunii februarie 2005, inculpatul a contactat-o telefonic pe martora C.M.,

comunicându-i că îi făcuse o rezervare la o firmă de transport internațional cu

care aceasta trebuia să se deplaseze până în localitatea Baza din Spania.

La data de 03

februarie 2005, martora C.M. a părăsit teritoriul României, prin P.T.F. Borș la

bordul unui autocar ce executa transport de persoane pe relația Galați-Madrid.

În Madrid, martora C.M.

a fost așteptată de inculpații M.Ș. și M. (M.) P., care au condus-o cu un taxi

până în localitatea Baza, unde au cazat-o în același imobil în care era cazată

și martora S.R.E.

Ulterior, în același

imobil a fost cazată și martora F.C., o altă victimă a traficului de persoane.

Imediat după sosirea

în imobil, inculpatul M.Ș. i-a luat pașaportul martorei C.M., spunându-i că va

urma să practice prostituția în clubul „S.” din localitatea Baza, urmând ca din

banii obținuți să-și achite cu prioritate datoriile pe care le avea față de el

și inculpata M. (M.) P.

A doua zi, inculpata M.

(M.) P. le-a condus pe martorele C.M. și S.R.E. în clubul sus menționat, unde

cea dintâi a început să se prostitueze în folosul exclusiv al celor doi

inculpați. Inculpata M. (M.) P., care se prostitua în folosul propriu în

același club, se ocupa și de supravegherea celor două martore.

Martora C.M.

pretindea de la fiecare client suma de 45 euro pentru o perioadă de 30 de

minute de raporturi sexuale, care se consumau în camerele clubului. În fiecare

dimineață, martora ridica banii obținuți din practicarea prostituției de la

casieria clubului, după care era condusă la imobilul în care era cazată, toți

banii fiindu-i luați de inculpații M.Ș. și M. (M.) P.

Cu toate că și-a

achitat datoriile pe care le avea față de cei doi inculpați, aceștia au

continuat să o forțeze să practice prostituția în folosul lor exclusiv la

clubul „S.”. Astfel, în fiecare seară, martora era condusă de inculpata M. (M.)

P. la club, unde aceasta practica prostituția, obținând în medie câte 120 euro

pe seară. Cu toate că dorea să fugă de la cei doi inculpați, martora C.M. nu a reușit

acest lucru, fiind supravegheată permanent de către cei doi inculpați, chiar și

când aceasta purta convorbiri telefonice cu membrii familiei sale.

Martora a fost

exploatată în această modalitate timp de aproximativ trei luni, interval în

care a obținut aproximativ 10.800 euro, bani care au fost însușiți integral de cei

doi inculpați.

În cursul lunii

aprilie 2005, martora C.M. a reușit să fugă din clubul S., cu ajutorul unui

cetățean african pe care îl cunoscuse, acesta din urmă făcând presiuni asupra

celor doi inculpați pentru a-i restitui martorei pașaportul și hainele aflate

în imobilul în care era cazată.

În cursul anului

2005, inculpații M.Ș. și M. (M.) P. au exploatat-o în aceeași modalitate și pe

victima F.C., care a participat în procesul penal în calitate de martor.

Inculpații au racolat-o pe victima F.C. prin intermediul surorii lor, numita M.T.

din comuna Fîrțănești, jud. Galați.

Astfel, în cursul lunii

februarie 2005, prin intermediul surorii ei, M.T., inculpata M. (M.) P. i-a

propus martorei F.C. să-i găsească un loc de muncă la un bar, în Spania. Pentru

a o convinge, i s-a spus martorei că urma să lucreze pe postul ce era ocupat de

inculpata M. (M.) P., întrucât aceasta era însărcinată și nu își mai putea

desfășura activitatea.

Martora F.C. a

acceptat propunerea făcută de inculpată, prin intermediul numitei M.T., având

în vedere, pe de o parte, faptul că martora le cunoștea pe cele două, cât și faptul

că avea dificultăți materiale. Martora i-a comunicat numitei M.T. că nu dispune

de banii necesari obținerii pașaportului și deplasării până în Spania, aceasta

din urmă asigurând-o că nu vor fi probleme și că toate cheltuielile urmau a fi

suportate de inculpata M. (M.) P., urmând ca aceste cheltuieli să-i fie

returnate inculpatei după obținerea locului de muncă.

Ulterior, în cursul

aceleiași luni, la locuința martorei s-a deplasat numita M.T., care era

însoțită de inculpata M. (M.) P.

Inculpata M.P. a reiterat

propunerea pe care o făcuse martorei de a o ajuta să-și găsească un loc de

muncă la un bar în Spania, discuția fiind purtată în prezența martorului F.G.,

soțul martorei F.C. Cu această ocazie, inculpata i-a asigurat pe cei doi

martori că nu vor fi probleme în Spania, convingându-i pe aceștia că era vorba

despre obținerea unui loc de muncă cinstit.

Inculpata M. (M.) P.

a fost cea care a suportat toate cheltuielile ocazionate de obținerea

pașaportului martorei F.C.

În cursul celei de-a

doua decade a lunii februarie 2005, inculpata M. (M.) P. a condus-o pe martora

F.C. în Municipiul Galați, cele două îmbarcându-se la bordul unui autocar ce

efectua curse internaționale pe ruta România - Spania.

La data de 24

februarie 2005, inculpata M. (M.) P. și martora F.C. au părăsit România prin

P.T.F. Nădlac, fiind transportate în localitatea Almeria din Spania. În această

localitate, cele două au fost așteptate de inculpatul M.Ș. și de concubinul

inculpatei, cetățean spaniol.

Martora a fost

condusă de inculpați la locuința pe care aceștia o aveau închiriată în

localitatea Baza, unde se afla și martora S.R.E.

În prima seară,

martora a fost condusă de cei doi inculpați la clubul „S.”, spunându-i-se că

acela era locul în care urma să lucreze. Martora le-a spus celor doi inculpați

că nu dorea să practice prostituția și că nu aceasta era înțelegerea pe care o

făcuse în România cu inculpata M. (M.) P.

În atare situație,

cei doi inculpați i-au replicat martorei că le datorează suma de 400 euro pe

care o cheltuiseră pentru aducerea ei în Spania, iar dacă nu avea să le dea

acea sumă imediat, urmau să o lase pe stradă.

Având în vedere că

martora nu avea nici un ban asupra sa, că se afla într-o țară străină a cărei

limbă nu o cunoștea, au determinat-o pe aceasta să accepte să practice

prostituția în clubul care îi fusese indicat de cei doi inculpați.

Astfel, martora a

început să practice prostituția în clubul „S.”, percepând fiecărui client suma

de 45 euro pentru un interval de 30 de minute de raporturi sexuale, consumate

în camerele aflate la etajul locației respective. Martora avea în medie câte

trei clienți, obținând pe seară în jur de 100 de euro.

Martora F.C. a

practicat prostituția în clubul „S.” timp de trei luni, perioadă în care a

obținut aproximativ 3.000 de euro.

În fiecare dimineață,

martora preda banii obținuți din practicarea prostituției inculpatei M. (M.) P.,

iar în lipsa acesteia inculpatului M.Ș.

Conform înțelegerii,

după ce și-a achitat cheltuielile legate de obținerea pașaportului și

transport, inculpații îi dădeau martorei jumătate din suma brută obținută de

aceasta din practicarea prostituției. Din banii obținuți, martora le plătea

inculpaților chiria pentru imobilul în care locuiau împreună, aceasta cumpărând

din aceeași bani și alimentele necesare pentru ea și cei doi inculpați.

Cu toate că dorea să

plece de sub influența inculpaților M. (M.) P. și M.Ș., martora F.C. nu a

reușit să facă acest lucru, întrucât nu reușea să strângă sumele de bani care

să îi permită fie să se descurce pe cont propriu în străinătate, fie să revină

în România.

La sfârșitul lunii

mai 2005, martora F.C. a reușit să strângă banii necesari pentru a reveni în

România, situație în care, profitând de faptul că inculpatul M.Ș. se afla în

România, i-a comunicat inculpatei M. (M.) P. că dorește să plece în România.

Inculpata a acceptat cererea martorei, astfel că aceasta a revenit în România

la data de 25 mai 2005, încercând să rupă orice relație cu inculpații.

Martora F.C. i-a

povestit soțului său, martorul F.G. cele întâmplate în Spania.

Ulterior, în cursul

lunii iulie 2005, martorii F.C. și F.G. s-au deplasat pe cont propriu în

Spania, pentru a-și căuta locuri de muncă.

Inculpatul M.Ș. a

aflat despre acest lucru astfel că, la scurt timp de la sosirea acestora în

Spania, s-a deplasat la imobilul în care aceștia locuiau, reproșându-i

martorului F.G. că martora plecase de „la el”, pretinzând totodată că aceasta

ar fi avut să-i achite o datorie.

În aceste

circumstanțe, între cei doi a avut loc o altercație, inculpatul fiind lovit de

către martorul F.G. La scurt timp, inculpatul M.Ș. a revenit însoțit de două

persoane, la locuința martorilor din Spania, amenințându-l pe martorul F.G. cu

scopul ca acesta să nu demareze vreun demers în ceea ce îl privea pe el și

inculpata M. (M.) P.

Celor doi inculpați

le-a profitat suma de aproximativ 1500 euro, obținută de martora F.C. din

practicarea prostituției.

Inculpații M.Ș. și M.

(M.) P. cât și inculpata M.G. au încercat să o racoleze în scopul exploatării

în aceeași modalitate și pe martora I.T., aceasta locuind în același sat cu

inculpații.

Inculpatul M.Ș. a

revenit în România în cursul lunii septembrie 2004, cu scopul de a racola

tinere pe care apoi să le transporte în Spania, unde să le exploateze prin

obligarea la practicarea prostituției.

Astfel, acționând în

realizarea scopului infracțional, inculpatul a contactat-o pe martora Irimia

Tudorița, căreia i-a propus să-l însoțească în Spania unde ar fi urmat să o

ajute să-și găsească un loc de muncă, în calitate de chelneriță. Inculpatul i-a

spus martorei că, dacă urma să accepte, inculpata M. (M.) P. avea să trimită,

din Spania, banii necesari obținerii pașaportului și transportului.

Inițial, martora a

ezitat și nu i-a dat nici un răspuns ferm inculpatului, fapt care l-a

determinat pe acesta ca ulterior să o viziteze în mod repetat la domiciliu,

unde a purtat discuții atât cu martora cât și cu părinții acesteia, încercând

astfel să o determine să meargă în Spania.

Având în vedere că

martora nu era hotărâtă în privința plecării, inculpatul a chemat-o la domiciliul

său. Inculpații au încercat să o convingă pe martoră să meargă în Spania, sens

în care i-au spus că acolo urma să lucreze în același bar în care lucra și

inculpata M. (M.) P. Având în vedere că martora avea îndoieli, cei doi au

condus-o pe aceasta într-un loc în care puteau lua legătura telefonic cu

inculpata M. (M.) P., având în vedere că pe teritoriul comunei nu este semnal

pentru telefoanele mobile.

Cei doi au luat

legătura telefonic cu inculpata, dându-i apoi telefonul martorei. Inculpata M.

(M.) P. a purtat o discuție cu martora I.T., încercând să o convingă să meargă

în Spania, unde putea câștiga sume de bani. Totodată, inculpata a asigurat-o că

în Spania urma să lucreze în același club în care lucra ea și soțul său.

Intuind că ar putea

fi vorba despre exploatarea sa prin obligarea la practicarea prostituției,

martora a refuzat propunerea inculpaților. Aceștia i-au comunicat că, în cazul

în care se va răzgândi, să îi contacteze asigurând-o că, în cazul în care

persista în refuz, vor găsi o altă fată care să meargă să „lucreze” în Spania.

Ulterior, martora I.T.

a aflat din zvon public despre faptul că inculpații se ocupau de racolarea unor

tinere în România, pe care apoi le transportau în străinătate, unde le

exploatau, obligându-le să practice prostituția în folosul lor.

Această martoră a

aflat și despre faptul că cei trei au încercat să o racoleze în același scop și

pe martora V.I., observând când inculpatul a determinat-o pe aceasta din urmă

să ia legătura telefonic cu inculpata M. (M.) P.

În aceeași perioadă,

inculpatul M.Ș. a încercat să o racoleze în același scop și pe martora B.N. din

com. Băneasa, sat Roșcani, jud. Galați. Inculpatul s-a deplasat în mod repetat

la locuința acesteia, în perioadele când soțul martorei era plecat, spunându-i

că îi găsise în Spania un bărbat cu care putea trăi în concubinaj.

Martora B.N. i-a

comunicat propunerea făcută de inculpat soțului său, situație în care, acesta

din urmă i-a comunicat că, în realitate inculpatul dorea să o determine să

meargă în Spania pentru a o exploata. Soțul martorei i-a spus că aflase din

zvon public despre faptul că inculpatul avea astfel de preocupări.

Ulterior, martora B.N.

s-a întâlnit cu partea vătămată S.R.E. care i-a povestit faptul că, în Spania,

fusese obligată de inculpat, prin exercitarea de violențe și amenințări, să se

prostitueze în folosul său exclusiv.

Având în vedere

aceste aspecte, martora a refuzat ulterior toate propunerile făcute de

inculpat, de a merge în Spania.

După revenirea sa din

Spania, în cursul lunii ianuarie 2007, inculpatul s-a deplasat la locuința

martorei. Aceasta a purtat o discuție cu inculpatul M.Ș., pe parcursul căreia

acesta a recunoscut faptul că o exploatase în Spania pe partea vătămată S.R.E.

Ca urmare a acestei

discuții, martora B.N. a rupt orice relație cu inculpatul și cu membrii

familiei acestuia.

Tot în aceeași

perioadă, inculpații M.Ș. și M.G. au încercat să o racoleze în același scop și

pe martora minoră V.I. Inculpatul M.Ș., însoțit de inculpata M.G., s-au

deplasat la locuința martorei din sat Lunca, comuna Jorăști, județul Galați,

inculpatul propunându-i acesteia să meargă în Spania, unde ar fi trebuit să

îngrijească copilul nou-născut al inculpatei M. (M.) P.

Acesta a asigurat-o

pe martoră că toate cheltuielile ocazionate de plecarea sa în Spania și de

obținerea pașaportului urmau să fie suportate de inculpată.

Luând cunoștință că

martora V.I. este minoră și că pentru obținerea pașaportului era nevoie de

acordul părinților acesteia, a contactat-o pe mama martorei în acest scop.

Aceasta i-a comunicat că își dă acordul ca fiicei sale să îi fie eliberat

pașaportul, doar cu condiția ca în Spania aceasta să se ocupe de îngrijirea

unui copil. Martora a stabilit cu inculpatul ca, a doua zi, să ia legătura

telefonic cu inculpata M. (M.) P.

Conform înțelegerii,

inculpatul a luat legătura telefonic cu inculpata M. (M.) P., dându-i telefonul

martorei pentru a comunica direct.

Inculpata a vorbit cu

martora, comunicându-i că nu era vorba despre îngrijirea unui copil și că, în

realitate ar fi trebuit să lucreze într-un club unde urma să practice

prostituția.

Inculpata a

asigurat-o că urma să suporte toate cheltuielile ocazionate de plecarea ei în

Spania. Având în vedere aceste aspecte, martora a rupt legăturile cu

inculpații.

În drept, s-a

apreciat că faptele reținute în sarcina inculpatei M. (M.) P. întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane în formă

continuată (prevăzute de art. 12 alin. (1) și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.) respectiv trafic de minori (prevăzute

de dispozițiile art. 13 alin. (1) și 3 teza I din același act normativ - Legea nr.

678/2001), ambele cu referire la art. 13 C. pen. referitoare la legea penală

mai favorabilă, avându-se în vedere modificarea dispozițiilor Legii nr. 678/2001

prin O.U.G. nr. 79/2005 respectiv Legea nr. 287/2005.

Împotriva acestei

hotărâri a formulat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul

Galați și inculpata M. (M.) P.

Parchetul de pe lângă

Tribunalul Galați a apreciat hotărârea de fond ca fiind nelegală și netemeinică

din următoarele considerente:

- instanța de fond a

omis să facă aplicarea în dispozitiv a dispozițiilor art. 320

1

C.

proc. pen.;

- pedeapsa aplicată

inculpatei de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

este nelegală.

Inculpata M. (M.) P.

a apreciat hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică din

următoarele considerente:

- pedepsele aplicate

sunt prea mari în raport de persoana inculpatei, care are în prezent mai mulți

copii minori în întreținere, precum și faptul că de la data săvârșirii

infracțiunilor, a trecut o perioadă lungă de timp și pe cale de consecință, s-a

diminuat și rezonanța infracțională a acestora. Solicită redozarea pedepselor

aplicate și schimbarea modalității de executare cu o formă neprivativă de

libertate.

- sporul de pedeapsă

aplicat este nelegal, instanța de fond încălcând autoritatea de lucru judecat.

Prin Decizia penală nr.

27/ A din 10 februarie 2012 a Curții de Apel Galați s-au admis apelurile declarate

de procuror și de inculpată, s-a desființat în parte sentința penală apelată și

rejudecând s-au aplicat inculpatei dispozițiile art. 320

1

C. proc.

pen.

S-a majorat de la 3

ani și 3 luni închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare, pedeapsa principală

aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (2)

lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13

C. pen.

S-a redus, ca efect a

contopirii pedepselor, pedeapsa principală de la 5 ani închisoare la 4 ani și

10 luni închisoare.

S-au menținut

celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Instanța de prim

control judiciar a reținut următoarele:

În mod judicios

instanța de fond, având în vedere acordul de voință al inculpatei, a dispus

aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. cu consecința

reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime.

De asemenea, instanța

de fond, în mod judicios a constatat că probele administrate în cauză stabilesc

vinovăția inculpatei și a dat faptelor reținute în sarcina acesteia, încadrarea

juridică corespunzătoare prevederilor legale.

Totuși, instanța de

fond, deși în motivare face referiri privind aplicarea în favoarea inculpatei a

dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. în dispozitivul sentinței

penale apelate a omis să menționeze aceste dispoziții când a dispus condamnarea

inculpatei pentru fiecare infracțiune în parte.

Infracțiunea

prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 13 C. pen. este sancționată de lege cu închisoarea de la 5 la 15

ani.

Făcând aplicarea art.

320

1

alin. (7) C. proc. pen. inculpata beneficiază de reducerea cu o

treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

În această situație,

minimul special astfel redus, este de 3 ani și 4 luni închisoare.

Aplicând o pedeapsă

de 3 ani și 3 luni închisoare, sub minimul special, aceasta este nelegală.

Infracțiunea

prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 13 C. pen. este sancționată cu închisoarea de la 7 ani la 18

ani.

Făcând aplicarea

prevederilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. inculpata beneficiază

de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Minimul special,

astfel redus este de 4 ani și 8 luni închisoare.

Aplicând o pedeapsă

de 4 ani și 6 luni închisoare, sub minimul special, este nelegală.

De asemenea, se

constată că instanța de fond a aplicat inculpatei un spor de pedeapsă de 6 luni

închisoare în condițiile în care anterior, prin sentința penală nr. 577/2008 a

Tribunalului Galați, sentință de condamnare dispusă înainte de extrădarea

inculpatei, sporul de pedeapsă a fost de 4 luni. Dispunând cu ocazia

rejudecării cauzei după extrădare aplicarea unui spor de pedeapsă de 6 luni

închisoare, acesta este nelegal, deoarece s-a agravat situația inculpatei față

de hotărârea pronunțată în sentința penală nr. 577/2008 a Tribunalului Galați.

Împotriva Deciziei penale

nr. 27/ A din 10 februarie 2012 a Curții de Apel Galați în termen legal a

declarat recurs inculpata M. (fostă M.) P., criticând-o pentru netemeinicie sub

aspectul individualizării pedepsei.

Inculpata solicită

reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante și reducerea

corespunzătoare a pedepselor, iar pedeapsa rezultantă să fie suspendată sub

supraveghere în condițiile art. 86

1

C. pen.

Examinând recursul

declarat în cauză prin prisma dispozițiilor art. 385

9

pct. 14 C.

proc. pen., Înalta Curte reține că acesta este nefondat.

La individualizarea

pedepsei, instanțele au avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C.

pen., respectiv gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, forma

continuată a infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001, durata în timp a activității infracționale și numărul

persoanelor traficate, sumele de bani obținute din traficarea victimelor, dar

și datele care caracterizează persoana inculpatei.

Astfel, inculpata nu

este cunoscută cu antecedente penale, are doi copii minori în întreținere și

este cunoscută ca având un bun comportament în societate (filele 11-15 dosar

recurs).

Având în vedere

gravitatea faptelor comise, valorile sociale lezate, Înalta Curte apreciază că

în favoarea inculpatei nu pot fi reținute circumstanțele atenuante, iar

pedepsele să fie reduse sub minimul stabilit în condițiile art. 320

1

C. proc. pen., pedeapsa rezultantă, prin cuantumul său și modalitatea de

executare, fiind în măsură să corespundă cerințelor art. 52 C. pen.

În consecință, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va

respinge ca nefondat recursul declarat de inculpată.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpata M. (fostă M.) P. împotriva Deciziei penale

nr. 27/ A din 10 februarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta

inculpată la plata sumei de 450 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 27 iunie 2012.