ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6141/2011

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 15 februarie 2011 pronunțată în camera de consiliu, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de recurenta P.F., prin mandatar, de lămurire a dispozitivului deciziei nr. 765/R/10.11.2009, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, încheierea fiind irevocabilă. Recursul declarat de P.F. împotriva acestei încheieri a fost respins ca inadmisibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal prin decizia nr. 2476 din 3 mai 2011, reținându-se că în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 299 alin. (1) din C. proc.

civ., prin aceea că recursul a fost declarat împotriva unei încheieri irevocabile. Împotriva acestei hotărâri recurenta-reclamantă P.F. a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 322 Cap. II din C. proc. civ. Revizuenta a susținut că decizia a cărei revizuire o solicită trebuie schimbată în tot, în sensul acordării integrale a drepturilor ce i se cuvin, altele decât indemnizația prevăzută de art. 1 alin. (1) lit. e) din Decretul-lege nr. 118/1990. A mai susținut că, Înalta Curte de Casație și Justiție, neintrând în examinarea cererilor și susținerilor formulate de recurenta reține, în mod incorect, că cererea din 5 ianuarie 2011 către Curtea de Apel Brașov este numai o cerere de lămurire, or reclamanta solicitase Curții de Apel Brașov să stabilească perioada de strămutare conform deciziei nr. 765/R din 10 noiembrie 2009, ceea ce, de fapt constituie o completare a acesteia.

Cererea de revizuire este inadmisibilă. Potrivit art. 322 din C. proc. civ., pot fi supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. Legea prevede, așadar, cu caracter limitativ, două categorii de hotărâri judecătorești care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac, care este revizuirea, după cum urmează: a) hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare și b) hotărârile pronunțate de o instanță de recurs atunci când evocă fondul. Rezultă, deci, că hotărârile aparținând celei de-a doua categorii pot fi supuse revizuirii numai în cazurile în care soluția instanței de recurs a fost pronunțată în urma examinării cauzei sub aspectul fondului său, cu consecința reconsiderării stării de fapt, ca urmare fie a administrării probei cu înscrisuri noi, fie a reaprecierii probelor aflate la dosar.

Cum, în speță, decizia a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul pretenției deduse judecății ci doar constată că recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei încheieri irevocabile, cererea de revizuire este inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de P.F. împotriva deciziei nr. 2476 din 3 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2011.