ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5529/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 136 din 15 martie 2011, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a anulat, ca netimbrată, acțiunea formulată de reclamanta SC B.C.

SRL, prin lichidator P.E., în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Mehedinți și Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, având ca obiect anularea deciziei din 18 iunie 2010 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală prin care a fost respinsă contestația formulată de societate împotriva deciziei de impunere din 17 ianuarie 2007 și a raportului de inspecție fiscală din 6 decembrie 2006 întocmite de Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, Activitatea de Inspecție Fiscală, pentru suma de 612.121 RON, reprezentând 16.174 RON impozit pe profit și 3.616 RON majorări de întârziere aferente, precum și 517.970 RON TVA și 74.361 RON majorări de întârziere aferente.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că deși reclamantei i s-a pus în vedere să timbreze acțiunea cu taxa de timbru de 4 RON și să depună timbrul judiciar de 0,15 RON, datorate conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 și art. 3 din O.G. nr. 32/1995, societatea nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau, astfel că este incidentă sancțiunea anulării cererii, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, și art. 9 din O.G. nr. 32/1995. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de apel a declarat recurs reclamanta, susținând că instanța de fond în mod greșit a anulat acțiunea, ca netimbrată, întrucât, conform art. 77 din Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare , societatea comercială, fiind în insolvență, este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.

Recursul este fondat. Este necontestat faptul că reclamanta SC B.C. SRL se află în procedura insolvenței, reglementată de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, fiind desemnat lichidator P.E. pentru a conduce activitatea societății și pentru a exercita atribuțiile prevăzute la art. 25 din lege.

Prezentul litigiu are ca obiect contestația formulată de reclamantă cu privire la creanța fiscală în sumă de 612.121 RON, stabilită prin decizia de impunere din 17 ianuarie 2007 emisă în baza raportului de inspecție fiscală din 6 decembrie 2006 întocmit de Direcția Generală a Finanțelor Publice Mehedinți, Activitatea de Inspecție Fiscală, pentru suma de 612.121 RON, reprezentând 16.174 RON impozit pe profit și 3.616 RON majorări de întârziere aferente, precum și 517.970 RON TVA și 74.361 RON majorări de întârziere aferente Astfel fiind, introducerea cererii de chemare în judecată ce formează obiectul prezentei cauze se circumscrie ipotezei reglementate de art. 25 lit. f) din Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora, în cadrul procedurii insolvenței, una dintre principalele atribuții ale lichidatorului constă în „ verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiecțiuni la acestea, precum și întocmirea tabelelor creanțelor”.

Pe cale de consecință, sunt incidente dispozițiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare , conform cărora „Toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanțelor, sunt scutite de taxe de timbru”, aceste dispoziții având caracter special, derogatoriu, de la dreptul comun în materia taxelor judiciare de timbru reprezentat de Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare , și O.G. nr. 32/1995, cu modificările și completările ulterioare , avute în vedere în mod eronat de instanța de fond la pronunțarea sentinței recurate. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală sub aspectul motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 din C. proc.

civ., astfel că recursul este fondat, iar, întrucât prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (1), (2) și (3) din C. proc. civ., să fie admis recursul, să fie casată sentința atacată și să fie trimisă cauza, spre rejudecare în fond, la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de SC B.C. SRL, prin lichidator P.E., împotriva sentinței civile nr. 136 din 15 martie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 noiembrie 2011.