ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 500/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii și hotărârea instanței de fond Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamantul C.M.G. a solicitat anularea Ordinului nr. 7131 din data de 2 august 2011 emis de către Autoritatea Națională a Vămilor, repunerea sa în funcția avută anterior, precum și plata drepturilor salariale de care a fost lipsit, apreciind că măsura luată încalcă dispozițiile Legii nr. 188/1999. Prin Sentința nr. 263 din 19 septembrie 2011, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a anulat, ca netimbrată, acțiunea introdusă de reclamantul C.M.G.

în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională a Vămilor. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut situația de fapt potrivit căreia, prin Ordinul nr. 7131 din 2 august 2011, Autoritatea Națională a Vămilor a dispus încetarea raportului de serviciu, prin eliberarea din funcția publică de execuție deținută, a consilierului C.M.G., în considerarea rezultatelor finale ale examenului de testare profesională desfășurat în perioada 18 - 29 iulie 2011. Față de împrejurarea că actul a cărui anulare se solicită este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, Curtea a reținut incidența dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997 și a constatat faptul că reclamantul nu a achitat taxa judiciară de timbru de 4 RON și timbrul judiciar în valoare de 0,3 RON, deși i s-a pus în vedere să timbreze prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului conform repartizării aleatorii.

Totodată, judecătorul fondului a reținut că, deși reclamantul a fost citat la domiciliul procesual ales cu mențiunea de a achita taxele judiciare de timbru, acesta nu și-a îndeplinit obligația legală ce-i revenea, rezumându-se la a depune, la data de 16 septembrie 2011, o cerere de amânare a judecății. Având în vedere că problema îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru este una de natură administrativă pentru instanță și că primează în raport cu orice alte cereri, ce țin de procedura contencioasă, prima instanță a apreciat că neîndeplinirea acestei obligații este nejustificată, lipsa apărătorului sau necesitatea angajării unui alt apărător neîmpiedicând cu nimic pe reclamant să achite, la administrația financiară, taxele legale de timbru, al căror cuantum este modic.

3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, a declarat recurs reclamantul C.M.G., invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 5 din C. proc. civ. Recurentul a solicitat casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, susținând că instanța de fond, în mod greșit, a considerat că procedura de citare a fost legal îndeplinită la termenul de judecată din data de 19 septembrie 2011. Astfel, recurentul a precizat că a fost citat la o adresă greșită, motiv pentru care a fost în imposibilitate de a lua cunoștință de obligația timbrării acțiunii și de a se conforma dispozițiilor instanței. În cuprinsul motivelor de recurs, reclamantul a subliniat importanța respectării principiilor contradictorialității și dreptului la apărare, precum și a dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

4. Apărările formulate de intimata-pârâtă Prin întâmpinarea depusă la dosar, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând, în susținerea temeiniciei soluției instanței de fond, prevederile art. 3 lit. m) și art. 20 din Legea nr. 146/1997. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum și cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante În materia nulității actelor de procedură, dreptul comun îl constituie prevederile art. 105 alin. (2) C. proc.

civ., potrivit cărora actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea lor. Dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. includ toate neregularitățile procedurale care atrag această sancțiune, cu excepția celor expres prevăzute în art. 304 pct. 1 - 4, dar și cele care au fost făcute prin nesocotirea unor principii fundamentale, a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs. Verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că instanța de fond a rămas în pronunțare asupra excepției netimbrării acțiunii la data de 19 septembrie 2011, în lipsa reclamantului C.M.G., care a fost nelegal citat cu mențiunea achitării taxelor judiciare de timbru, încălcându-se, astfel, dispozițiile procedurale referitoare la citarea tuturor părților din proces și la comunicarea actelor de procedură.

Deși, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul și-a ales domiciliul procesual la Cabinetul de avocat „M.F.”, cu sediul în str. Șipoțel nr. 28, Iași, astfel cum rezultă din notele de subsol inserate în acțiune, citarea reclamantului a fost efectuată, prin afișare, la o adresă greșită, respectiv str. Șipoțel nr. 38, Iași. Prin urmare, au fost nesocotite prevederile art. 85 C. proc. civ., care statuează faptul că „judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel”, precum și dispozițiile art. 89 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora „înfățișarea părții în instanță, în persoană sau prin mandatar, acoperă orice vicii de procedură”.

Așadar, instanța de judecată avea obligația, în conformitate cu dispozițiile art. 107 C. proc. civ., să amâne judecata cauzei pentru a asigura efectuarea unei proceduri de citare complete atunci când a soluționat litigiul dedus judecății, având îndatorirea să respecte principiile fundamentale ale contradictorialității și dreptului la apărare față de toate părțile din proces. Principiul contradictorialității presupune faptul că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii și discuției părților și că fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenția dedusă judecății. Pentru ca acest principiu să fie respectat nu este necesar ca partea să se fi exprimat efectiv, ci este suficient ca ea să fi fost în măsură să o facă.

Contradictorialitatea se manifestă atât în raporturile dintre părți, cât și în raporturile dintre părți și instanță, astfel încât judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, iar atunci când constată că partea care lipsește nu a fost legal citată, dispune amânarea judecății și refacerea procedurii de citare. Nu în ultimul rând, îndeplinirea legală a procedurii de citare este de natură a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și recunoscut de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Înalta Curte reține faptul că instanța de fond a pronunțat soluția de anulare, ca netimbrată, a cererii de chemare în judecată în condițiile în care citația emisă pe numele reclamantului pentru unicul termen de judecată acordat în cauză este lovită de nulitate, conform art. 88 alin. (2) raportat la alin. (1) pct. 4 C. proc.

civ., iar vătămarea produsă nu se poate înlătura decât prin casarea sentinței și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru continuarea judecății. Cu ocazia rejudecării, în conformitate cu dispozițiile art. 315 alin. (1) și (3) C. proc. civ., instanța de fond va dispune îndeplinirea legală a procedurii de citare a reclamantului C.M.G. la domiciliul indicat de acesta atât în cererea de amânare a cauzei formulată la data de 16 septembrie 2011 în fața primei instanțe (fila nr. 15 dosar fond), cât și în cererea de recurs. Totodată, instanța de fond va ține seama de faptul că reclamantul a achitat, în etapa procesuală a recursului, taxele judiciare de timbru stabilite în sarcina sa de către prima instanță (filele nr. 6 și 6bis verso dosar recurs).

2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct. 5 raportat la art. 312 alin. (1) - (3) și art. 313 teza I C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.M.G. împotriva Sentinței nr. 263/2011 din 19 septembrie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2012. Procesat de GGC - LM