ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5037/2012

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, reclamanta M.V. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor, pentru ca prin hotărârea ce se pronunța să se dispună anularea Ordinului nr. 7232 din 02 august 2011 prin care i-a încetat raportul de serviciu prin eliberarea din funcția publică teritorială de execuție de inspector vamal, grad profesional principal, gradația 5, clasa de salarizare 48, la Compartimentul de Control Documentar din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Mehedinți, conform dispozițiilor art. 97 lit. c) și 99 alin. (1) lit. b), alin. (3), alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționaților publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 505 din 21 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova a fost anulată ca netimbrată acțiunea formulată de reclamanta M.V. în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, după înregistrarea cererii, a pus în vedere reclamantei, prin citație, potrivit art. 11 din Legea nr. 146/1997, să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,30 lei. A reținut instanța că acțiunile și cererile introduse pe rolul unei instanțe de judecată, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, se timbrează anticipat iar neîndeplinirea acestei obligații, în lipsa unei scutiri legale, este sancționată cu anularea.

S-a constatat că reclamanta nu a satisfăcut această obligație, astfel încât instanța a constatat că este incidentă sancțiunea anulării cererii, conform dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare. 3. Recursul declarat de M.V. Recurenta a criticat soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală, arătând că în mod greșit instanța de fond a anulat cererea ca netimbrată, deși a satisfăcut această cerință, depunând prin serviciul registratură taxa datorată, mai înainte de termenul acordat de instanță pentru soluționarea cererii. II.

Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va admite recursul și va casa hotărârea instanței de fond, cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond, pentru considerentele ce urmează: În conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că în cauză instanța de fond a stabilit taxa de timbru necesară soluționării cererii introductive, iar reclamanta a depus la dosar, la data de 20 octombrie 2011, prin serviciul registratură, taxa de timbru de 4 lei și timbrul judiciar de 0,30 lei, mai înainte de termenul stabilit de instanță pentru soluționarea cererii, respectiv din data de 21 octombrie 2011. Înalta Curte a constatat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, în primul rând, pentru că a nesocotit înscrisul care dovedea plata taxei judiciare solicitate de instanță pentru soluționarea acțiunii introductive și, în al doilea rând, pentru că acțiunea dedusă judecății nu este supusă taxelor judiciare.

Înalta Curte, în practica sa constantă, a decis că în cazul acțiunilor ce privesc raporturile de serviciu ale funcționarului public, acestea sunt scutite de plata taxelor judiciare, fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 coroborate cu dispozițiile din Legea nr. 188/1999, având în vedere principiul egalității și nediscriminării. Pentru toate aceste considerente, văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ., va admite recursul formulat și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de M.V. împotriva Sentinței nr. 505 din 21 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2012. Procesat de GGC - NN