ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7675/2012

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată, la data de 30 decembrie 2009, pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. 51255/3/2009, reclamanta M. AG, în contradictoriu cu pârâta SC D. SA, a solicitat instanței, în temeiul art. 35 alin. (2) lit. b), art. 35 alin. (3) din Legea nr. 84/1998: - să interzică pârâtei să folosească, în activitatea sa comercială, semnul „D.P.” în oricare dintre următoarele modalități: aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje; oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în alt scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn; utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate; - să oblige pârâta, în temeiul art. art. 86 din Legea nr. 84/1998 și, respectiv art. 6, art. 9 alin. (1) și 11, raportate la art. 1 și art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 11/1991, la: încetarea actelor de concurență neloială constând în utilizarea unor ambalaje și etichete identice cu ale reclamantei; publicarea în presă, pe cheltuiala pârâtei, a hotărârii ce se va pronunța; - să oblige pârâta la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanta cu prezentul proces.

Prin sentința civilă nr. 126 din 27 ianuarie 2011, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins ca neîntemeiată acțiunea și a obligat-o pe reclamantă la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă, în cuantum de 161.741 RON. Prin decizia civilă nr. 18A din 03 februarie 2012, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței sus-menționate, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că: a obligat-o pe reclamantă la plata către pârâtă a sumei de 100.000 RON cheltuieli de judecată, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc.

civ.; a obligat-o pe apelanta-reclamantă să plătească intimatei-pârâte suma de 25.000 RON cheltuieli de judecată, în temeiul art. 276 C. proc. civ.; a păstrat celelalte dispoziții ale sentinței. Decizia Curții de apel a fost atacată cu recurs, în termen legal, de către pârâta SC D. SA. Prin petiția înregistrată la dosar la data de 31 mai 2012, recurenta-pârâtă, prin reprezentant legal, a arătat că înțelege să renunțe la judecata recursului, solicitând să se ia act de această renunțare. Față de poziția procesuală a recurentei pârâte, Înalta Curte reține următoarele: Procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în conținutul căruia intră și dreptul părților de a face acte procedurale de dispoziție, care sunt acte de voință ale părților cu privire la drepturile subiective deduse judecății sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaște ori stabili aceste drepturi.

Prin urmare, renunțarea la judecata unei căi de atac reprezintă un act procedural de dispoziție permis părților în procesul civil. Așa fiind, având în vedere poziția exprimată de recurenta pârâtă cu privire la calea de atac pe care a exercitat-o, Înalta Curte urmează ca în aplicarea principiului disponibilității să ia act de renunțarea recurentei-pârâte la judecata recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de renunțarea recurentei pârâte SC D. SA la judecata recursului declarat împotriva deciziei nr. 18A din 03 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 decembrie 2012.