ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3143/2010

Asupra cererii de revizuire a deciziei

civile nr. 894 din 7 martie 2003 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, formulată de

revizuientul P.M.T.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului constată următoarele:

La data de 12 mai 2009 P.M.T. a solicitat

revizuirea deciziei civile nr. 894 din 7 martie 2003 pronunțată de Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, prin care

a fost admis recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului

de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (denumită așa la acea dată) împotriva

deciziei nr. 1236 din 17 septembrie 2001 a Curții de Apel Brașov, secția

civilă, prin care a modificat-o în sensul că a respins recursul declarat de

revizuient împotriva deciziei nr. 806 din 11 aprilie 2001 a Tribunalului

Brașov.

Motivându-și cererea, revizuientul a

formulat mai multe motive, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., susținând următoarele:

Prin hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 11 octombrie 2007, publicată în M.Of. nr. 100 din 19

februarie 2009 s-a constatat încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și a art. 1 din Protocolul nr. 1; s-a hotărât ca

Statul Român să îi restituie reclamantului P.M.T. apartamentul nr. 1 din casa

situată în Brașov, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a

hotărârii, conform art. 44 paragraful 2 din Convenție; ca în lipsa acestei

restituiri statul pârât să îi plătească reclamantului în același termen de 3

luni, 55000 EURO cu titlu de daune materiale; ca în orice caz, satul pârât să

îi plătească reclamantului suma de 7000 EURO cu titlu de daune morale și 400

EURO cu titlu de cheltuieli de judecată; ca sumele respective să fie convertite

în moneda statului pârât, la care să fie adăugată orice sumă ce ar putea fi

datorată cu titlu de impozit; că începând de la expirarea termenului menționat

mai sus și până la efectuarea plății, aceste sume să se majoreze cu o dobândă

simplă având o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale

Europene cu 3 puncte procentuale; a respins cererea de reparație echitabilă în

rest.

În continuarea motivării cererii,

revizuientul prezintă istoricul acțiunii introductive de instanță,

considerentele reținute de instanțele de fond, apel și recurs pe care și-au

fundamentat soluțiile pronunțate.

În ceea ce privește consecințele grave

ale încadrării drepturilor care continuă să se producă și nu pot fi remediate

decât prin revizuirea hotărârii pronunțate acestea sunt în esență următoarele:

- prin menținerea sentinței civile nr. 894

din 7 martie 2003 este nerespectată perpetuu sentința civilă nr. 9245 din 14

iunie 2000 a Judecătoriei Brașov prin care s-a constatat nulitatea absolută a

contractului de vânzare-cumpărare pentru apartamentul nr. 1;

- încetarea încălcării principiului

securității raporturilor juridice și încetarea încălcării dreptului revizuientului

la un proces echitabil se poate realiza numai prin menținerea deciziei civile

nr. 1236/R din 17 septembrie 2001 și a sentinței civile nr. 9245 din 14 iunie 2000;

- prin menținerea sentinței civile nr. 894

din 7 martie 2003, există două titluri de proprietate asupra apartamentului nr.

1, aflându-se în imposibilitate de a obține folosința bunului al cărui

proprietar a fost și este recunoscut;

- prin menținerea hotărârii nr. 894 din 7

martie 2003 este nerespectată prima teză din dispozitivul hotărârii Curții

Europene a Drepturilor Omului prin care s-a dispus ca statul pârât să îi

restituie apartamentul nr. 1 din casa situată în Brașov, și a suprafeței de

teren care va fi dată cumpărătorilor.

Analizând condițiile de admisibilitate

din cererea de revizuire, de față, prevăzută de art. 322 pct. 9 C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce

succed:

Potrivit art. 322 pct. 9 C. proc. civ.,

revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când se evocă

fondul, se poate cere dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o

încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorate unei hotărâri

judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se

producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Conform textului redat, se cere a fi

îndeplinite următoarele trei condiții, anume: Curtea Europeană a Drepturilor

Omului să fi constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale

garantate de Convenție printr-o hotărâre judecătorească; consecințele acestei

încălcări grave să continue să se producă; să se constate imposibilitatea remedierii

consecințelor produse în alt mod decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

În speță, analizând aceste condiții,

Înalta Curte constată că, prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului

din 11 octombrie 2007 s-a constatat încălcarea art. 6 paragraful 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenție prin hotărârea a cărei revizuire se cere.

În cauză, nu se poate reține că,

consecințele grave ale încălcării continuă să se producă și nu pot fi remediate

decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Văzând dispozitivul hotărârii Curții

Europene a Drepturilor Omului, rezultă că potrivit punctelor a și b, în sarcina

Statului Român, s-au impus două obligații alternative cu același termen de

executare de trei luni, și anume:

a) ca statul pârât să îi restituie

reclamantului apartamentul nr. 1 din casa situată în Brașov, în cel mult 3 luni

de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44

paragraful 2 din Convenție;

b) ca în lipsa acestei restituiri

statul pârât să îi plătească reclamantului, în același termen de 3 luni, 55000

EURO cu titlu de daune materiale.

Revizuientul M.T.P. a fost

despăgubit de către Statul Român cu suma de 55000 EURO, astfel că în cauză nu

se mai poate reține că, consecințele grave ale încălcării continuă să se

producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Pentru considerentele expuse,

cererea de revizuire a deciziei civile nr. 894 din 7 martie 2003 pronunțată de

Curtea Supremă de Justiție (denumită așa la acea dată) va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire a deciziei

civile nr. 894 din 7 martie 2003 a Curții Supreme de Justiție, formulată de

revizuientul P.M.T.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20

mai 2010.