ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2011/2010

Deliberând asupra recursului

civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului Mureș, la 28 mai 2008, reclamanții P.I. și P.A. au chemat în

judecată pârâtul Primarul comunei Daneș solicitând admiterea cererii de

restituire a imobilului (compus din teren și casă de locuit), situat în Daneș,

județul Mureș.

Prin sentința civilă nr. 1949 din

11 decembrie 2008, Tribunalul Mureș a respins acțiunea, întemeiată în drept de

dispozițiile Legii nr. 10/2001, apreciind că în cauză, reclamanții nu au tăcut

dovada parcurgerii fazei administrative prevăzută obligatoriu de Legea nr.

10/2001, astfel încât nu subzistă obligația unității deținătoare a imobilului,

conform art. 25 din actul normativ indicat, de a emite dispoziție motivată

asupra cererii de restituire a imobilului.

Împotriva sentinței tribunalului

au declarat apel reclamanții, solicitând schimbarea hotărârii atacate, în

sensul obligării Primarului comunei Daneș, la soluționarea cererii de

restituire a imobilului ce formează obiectul litigiului.

În motivarea apelului,

reclamanții au arătat că deși au solicitat restituirea imobilului, adresându-se

Primarului comunei Daneș, nu au primit niciun răspuns, motiv pentru care, după

apariția Legii nr. 247/2005 au reiterat cererea și astfel, la data de 3

octombrie 2005, li s-a comunicat că aceasta este tardivă.

În cuprinsul motivelor de apel,

reclamanții au precizat că nu au beneficiat de asistență juridică în demersul

lor, insă, consideră că sunt îndreptățiți să primească un răspuns la cererea de

restituire a imobilului.

Prin decizia nr. 58/A din 16 aprilie

2009, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția civilă de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie, a admis apelul, a schimbat sentința tribunalului și a

admis acțiunea, obligându-1 pe pârât să soluționeze cererea de acordare a

măsurilor reparatorii, în temeiul Legii nr. 10/2001.

Pentru a decide ca atare,

instanța de control judiciar ordinar a reținut că nerespectarea dispozițiilor

prevăzute de art. 22 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 (fost art. 21) nu este

sancționată cu nulitatea notificării, articolul invocat, reglementând

elementele pe care trebuie să le cuprindă notificarea privind identificarea

persoanei îndreptățite, a imobilului solicitat, acestea fiind înserate în

cererea reclamanților.

Astfel, instanța de apel a

apreciat că potrivit art. 25 alin. (1) (fost art. 23) din lege, unitatea

deținătoare are obligația de a se pronunța prin decizie sau, după caz, prin

dispoziție motivată asupra cererii de restituie a imobilului.

Împotriva deciziei curții de apel

a declarat recurs pârâtul Primarul comunei Daneș, fără însă a motiva calea

extraordinară de atac.

Judecata recursului a fost

suspendată, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. (2) C. proc. civ., pentru lipsa

nejustificată a părților, la 16 decembrie 2009.

Prin cererea înregistrată pe

rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la 6 ianuarie 2010, formulată de

intimații-reclamanți P.I. și P.A., s-a solicitat repunerea pe rol a cauzei și

judecarea recursului, în lipsă.

Instanța a dispus repunerea

cauzei pe rol și citarea părților pentru termenul din 24 martie 2010.

Recursul

este nul

Conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea

nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor.

Recurentul-pârât a declarat calea

de atac, fără a se conforma obligației de a formula cererea de recurs cu

respectarea exigențelor procedurale menționate.

Ca atare, a motiva recursul

înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin indicarea unuia

dintre cele 9 pct. reglementate de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă

parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de

judecată al instanței, raportat la soluția pronunțată și la motivul de recurs

invocat.

Cum aceste exigențe nu au fost

îndeplinite în cauză, deși pârâtul a declarat recurs în termenul prevăzut de

lege, dar nu a formulat critici care să poată face posibilă încadrarea în

textele invocate, văzând dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) și

art. 306 alin. (1) C. proc. civ. și având în vedere că, în speță nu au fost

identificate motive de ordine publică, în sensul art. 306 alin. (2) din același

cod, Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

pârâtul Primarul comunei Daneș împotriva deciziei nr. 58/A din 16 aprilie 2009

a Curții de Apel Târgu Mureș, secția civilă de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 24 martie 2010.