ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3156/2012

Asupra contestației în anulare de față;

Examinând actele și lucrările dosarului

constată următoarele:

Prin

Decizia nr. 1776 din 28 mai 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție în Dosarul nr. 4254/87/2008 s-a respins ca nefondat recursul declarat

de inculpatul I.Ș.P. împotriva Deciziei penale nr. 346/A din 8 decembrie 2011 a

Curții de Apel București, secția a l-a penală.

A fost obligat recurentul inculpat la plata

sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de

200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a formulat

contestație în anulare inculpatul I.Ș.P., arătând că a fost împiedicat să-și

exercite dreptul la apărare în Dosarul nr. 4254/87/2008. Nu a indicat cazul de

contestație pe care se întemeiază cererea formulată.

Examinând admisibilitatea în principiu a

contestației în anulare formulată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta

este inadmisibilă.

Astfel, contestația în anulare este o cale

extraordinară de atac prin care pot fi reparate erori de neînlăturat pe alte

căi, respectiv anularea pentru vicii sau nulități privind actele de procedură.

Potrivit dispozițiilor art. 391 alin. (2) C.

proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este

condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea

termenului de exercitare prevăzut de legea procesual penală, arătarea de motive

prevăzute în art. 386 C. proc. pen. precum și invocarea de dovezi în sprijinul

căii extraordinare de atac.

Art. 386 C. proc. pen. prevede expres și

limitativ cazurile în care se poate formula contestație în anulare precum și

hotărârile care pot fi atacate pe această cale, respectiv hotărârile penale

definitive pronunțate de către instanța de recurs.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 386 C.

proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație

în anulare în următoarele cazuri:

a) când procedura de citare a părții pentru

termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost

îndeplinită conform legii;

b) când partea dovedește că la termenul la

care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de

a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare;

c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat

asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute de art.

10 alin. (1) lit. f) - i) cu privire la care existau probe la dosar;

d) când împotriva unei persoane s-au

pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;

e) când la judecarea recursului, inculpatul

prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie potrivit

art. 385

14

alin. (1) ori art. 385

16

alin. (1) C. proc.

pen.

În speță, petiționarul a formulat contestație

în anulare, motivele invocate vizând fondul cauzei și nu se regăsesc printre

cele prevăzute de textul de lege menționat.

Așa fiind, contestația în anulare formulată

de contestatorul I.Ș.P. împotriva Deciziei nr. 1776 din 28 mai 2012 pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală este inadmisibilă și

urmează a fi respinsă.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va

fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare

formulată de contestatorul I.Ș.P. împotriva Deciziei nr. 1776 din 28 mai 2012

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr.

4254/87/2008.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300

RON cu titlu dec cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 4 octombrie

2012.

Procesat de GGC - LM