ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.02.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 591/2013

HOTĂRÂRE
14.02.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 591/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

1261/2011 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, s-a respins ca

nefondată acțiunea reclamanților R.H.W., R.M. și R.W. în contradictoriu cu

pârâții

Statul Român

prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor

Publice a Municipiului București și Statul Român prin Ministerul Finanțelor

Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș cu

motivarea că temeiul de drept al acțiunii reclamanților, art. 5 din Legea nr.

221/2009 a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 1358/2010 a Curții

Constituționale.

Recursul

declarat de reclamanții R.H.W., R.M. și R.W. împotriva acestei sentințe a fost

respins ca nefondat de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin

decizia civilă nr. 1397R din 7 noiembrie 2011.

Împotriva acestei

decizii reclamanții R.H.W., R.M. și R.W. au declarat recurs întemeiat pe dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei

recurate în sensul admiterii pretențiilor formulate.

Înalta Curte,

conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la dispozițiile art. 377 alin.

(2) pct. 4 C. proc. civ., a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului,

și a reținut:

Se constată că

decizia civilă nr. 1397R din 7 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a IV-a civilă, este irevocabilă, fiind pronunțată în calea de atac a recursului

exercitat împotriva hotărârii instanței de fond, cu aplicarea dispozițiilor

art. 3 lit. e) și art. 5 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (4) teza I din Legea

nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative

asimilate acestora, pronunțată în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Dispozițiile

art. 4 alin. (6) și art. 5 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 astfel cum au fost modificate

prin art. XIII din Legea nr. 202/2010, stabilesc că hotărârea pronunțată de tribunal

este supusă recursului, care este de competența curții de apel.

Dispozițiile

art. 299 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că pot fi atacate cu recurs hotărârile

date fără drept de apel, hotărârile pronunțate în apel, precum și, în condițiile

prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, aceste

dispoziții fiind de referință în verificarea admisibilității recursului.

În speță, raportând

recursul declarat de reclamanții R.H.W., R.M. și R.W. la prevederile art. 299

alin. (1) C. proc. civ. se constată că acesta nu se încadrează în niciuna din ipotezele

prevăzute limitativ de textul de lege menționat, în legislația noastră fiind exclusă

posibilitatea legală a declarării recursului la recurs.

Dând eficiență

acestor reglementări legale elaborate în scopul asigurării soluționării cu celeritate

a cauzelor, a principiului unicității recursului, precum și principiului constituțional

al egalității în fața legii și autorităților, și constatând că, în cauză,

Înalta Curte a fost sesizată cu recursul declarat împotriva deciziei civile nr.

1397R din 7 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a

civilă, care conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. este irevocabilă, fiind

pronunțată într-o altă cale de atac a recursului, astfel că, nu mai poate fi supusă

unui nou control judiciar specific căii de reformare, așa încât în raport cu aceste

dispoziții legale, recursul declarat apare ca fiind inadmisibil.

Așa fiind, având

în vedere că inadmisibilitățile se situează în categoria excepțiilor peremptorii

de fond, Înalta Curte, în considerarea celor sus arătate și în conformitate cu prevederile

art. 137 alin. (1) C. proc. civ., va respinge prezentul recurs, ca inadmisibil.

Respinge ca inadmisibil recursul

declarat de reclamanții R.H.W., R.M. și R.W. împotriva deciziei civile nr. 1397R

din 7 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

14 februarie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-02-26
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 736/2013
Prin Decizia civilă nr. 1437 din 8 noiembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins recursul declarat de reclamanta V.E. împotriva Sentinței civile nr. 1529/PI din 15 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosar nr.
ÎCCJ 2013-09-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3533/2013
te de Casație și Justiție care (în compunerea prevăzută de art. 330 6 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum acesta a fost modificat și completat prin Legea nr. 202/2010) prin decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011 - publicată în M. Of. nr. 789
ÎCCJ 2012-01-13
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 136/2012
1360/2010 de Curtea Constituțională, dar și cele stabilite în interpretarea efectelor acestora prin recursul în interesul legii soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 12/2011, publicată în M. Of. nr. 789 din 7 no
ÎCCJ 2013-06-12
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3262/2013
de cerere și excepția inadmisibilității, ca neîntemeiate; a respins, ca neîntemeiate, atât capetele de cerere 2 și 5 formulate de reclamanți împotriva pârâtului Municipiul București, prin primar general, cât și cererile de chemare în garanț
ÎCCJ 2013-01-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 97/2013
față de dispozițiile procedurale care limitează posibilitățile de rediscutare a probelor, după ce s-a judecat fondul și apelul, prevederi raționale față de modul de organizare a sistemului căilor de atac, în care recursul este cale de atac
Sursă