ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5102/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 325 din 22 noiembrie 2011, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea de repunere în termen formulată de reclamanta Primăria comunei Florești, prin primar, a admis excepția tardivității acțiunii invocată de pârâta Curtea de Conturi a României și a respins ca tardiv formulată acțiunea reclamantei Primăria comunei Florești, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi Prahova. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile legale privind repunerea în termen, întrucât reclamanta nu a fost împiedicată de anumite motive obiective, mai presus de voința sa, ci de o simplă deficiență organizatorică.

În acest sens, instanța a reținut că la data de 23 februarie 2011, reclamanta a primit încheierea din 1 februarie 2011 și începând de a doua zi avea 15 zile pentru a formula contestație, în conformitate cu conformitate cu pct. 106 din Regulamentul de funcționare al Curții de Conturi. S-a constatat că aspectele invocate de reclamantă legate de cabinetul de avocatură sau neglijența consilierului juridic vizează modul de organizare și funcționare a activității din cadrul entității verificate și nu pot fi reținute ca motive de repunere în termen a contestației, culpa aparținând în exclusivitate reclamantei. Având în vedere că de repunere în termen nu îndeplinește condițiile prevăzute de 103 alin. (1) și (2) C. proc.

civ., a fost admisă excepția tardivității acțiunii fiscale, invocată de pârâta Curtea de Conturi a României. Totodată, raportat la art. 106 din Regulamentul de funcționare al Curții de Conturi cu aplicarea art. 63 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, instanța a apreciat că singura persoană care avea obligația să depună contestație împotriva încheierii nr. VI.29 din 1 februarie 2011 era primarul, în calitate de reprezentant legal al entității controlate. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Primăria comunei Florești, prin primar. Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 și pe dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., iar în motivarea ei s-a arătat că sunt pe deplin aplicabile dispozițiile privitoare la excepția menționată în art. 103 alin. (1) C. proc.

civ. care înlătură sancțiunea decăderii, precum și cele ale art. 103 alin. (2) C. proc. civ., în condițiile în care primarul, prin aparatul propriu de lucru, respectiv prin consilier juridic (conform fișei postului) a formulat cerere de repunere în termen de 15 zile de la momentul încetării motivelor care au împiedicat depunerea în termen a acțiunii/contestației împotriva încheierii din 1 februarie 2011 a Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova la instanța de judecată competentă. S-a precizat că prin adresa nr. 28 din 18 februarie 2011 s-a comunicat de către cabinetul de avocatură Primăriei rezilierea contractului de asistență juridică din 11 ianuarie 2010, iar consilierul juridic care semnează toate actele emise de primar a comunicat la 17 martie 2011, dată până la care trebuia depusă contestația, că se pensionează, solicitând încetarea contractului individual de muncă.

În acest condiții în mod greșit a apreciat instanța fondului că susținerile contestatoarei sunt simple deficiențe organizatorice. Prin întâmpinare intimata Curtea de Conturi a României a solicitat menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate întrucât instanța de fond a aplicat corect dispozițiile pct. 106 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi (aprobat prin hotărârea nr. 1 din 4 februarie 2009 a Plenului Curții de Conturi), constatând că numai entitatea verificată este îndreptățită să sesizeze instanța și că, în speță, această sesizare a fost făcută peste termenul prevăzut în Regulament ceea ce a condus la respingerea ca tardivă a acțiunii reclamantului.

Examinând cauza prin prisma criticilor recurentei, a normelor legale incidente, Înalta Curte reține că instanța fondului a dat o greșită dezlegare cererii de repunere în termenul de formulare a contestației și excepției de tardivitate a acțiunii, fiind aplicabile dispozițiile art. 312 alin. (3) teza III C. proc. civ. Ca urmare recursul va fi admis, sentința va fi casată și cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe pentru analiza pe fond a acțiunii.

La data de 4 aprilie 2011 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, cererea formulată de reclamanta Primăria Comunei Florești, prin primar, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi Prahova prin care s-a solicitat repunerea în termenul de a formula plângere împotriva încheierii din 1 februarie 2011 a Curții a Conturi și împotriva deciziei nr. 45/2010 emisă de Camera de Conturi Prahova și admiterea acestei plângeri potrivit art. 103 alin. (1) și (2) C. proc. civ. Prin sentința nr. 743 din 6 octombrie 2011 Tribunalul Prahova a dispus declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, față de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Examinarea cererii de repunere în termen formulată de reclamantă și a excepției tardivității acțiunii invocată de pârâta Curtea de Conturi s-au făcut din perspectiva prevederilor art. 103 alin. (1) și (2) C. proc. civ. cu raportare la pct. 106 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activității specifice Curții de Conturi, reținându-se de curtea de apel că susținerile reclamantei nu se încadrează în excepția prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. deoarece partea nu a dovedit că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să formuleze plângere în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii, respectiv de la 23 februarie 2011, astfel că acțiunea înregistrată la 4 aprilie 2011 a fost respinsă ca tardivă.

Instanța de control judiciar constată că la evaluarea cererii de repunere în termen și a excepției tardivității în mod greșit prima instanță a avut în vedere prevederile pct. 106 din Regulamentul aprobat prin hotărârea nr. 1 din 4 februarie 2009 a Plenului Curții de Conturi, încălcându-se în acest mod principiul ierarhiei forței juridice a actelor normative consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României și art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Din art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi rezultă că organizarea, desfășurarea activităților specifice precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi.

În privința termenelor în care se pot contesta actele întocmite de această autoritate, actul normativ aplicabil este reprezentat de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (art. 11), act cu forță juridică superioară Regulamentului invocat de intimata-pârâtă. În speță sunt incidente dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, constatându-se că acțiunea a fost formulată în termenul de 6 luni calculat de la data de 23 februarie 2011 (Dosar Tribunal Prahova nr. 2904/105/2011), deci o cenzură din perspectiva dispozițiilor art. 103 alin. (1) și (2) C. proc. civ. nu mai este necesară.

Referitor la regularitatea sesizării instanței de contencios administrativ și fiscal se observă că apărarea intimatei-pârâte se circumscrie unui formalism excesiv, atâta vreme cât nu se contestă că cererea a fost semnată de primarul Comunei Florești, în calitatea sa de reprezentant legal al entității controlate, Primăria comunei Florești, fiind deci respectate dispozițiile art. 62 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Pe cale de consecință, admiterea excepției tardivității acțiunii nu se justifică nici faptic, nici legal, astfel că instanța de rejudecare se va preocupa de fondul pricinii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Primăria Comunei Florești prin Primar, împotriva sentinței nr. 325 din 22 noiembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2012.