ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4517/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC V. SA a chemat în judecată

Garda Financiară, Comisariatul General, solicitând instanței ca în

contradictoriu cu pârâta să dispună anularea procesului-verbal din 3 iunie 2010

în sensul exonerării reclamantei de plata accizei stabilite prin acest act de

control.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că prin procesul-verbal din 3 iunie 2010 emis de

Garda Financiară Comisariatul General, Agenția Națională de Administrare

Fiscală, s-a stabilit o diferență a accizei datorate bugetului de stat în

cuantum de 3.681.393 RON, reținându-se încălcarea dispozițiilor art. 183 alin. 1

lit. c) și d) art. 192 alin. (3) și art. 203 din Legea nr. 571/2003.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea nr. 15 din 17

ianuarie 2011 a dispus anularea ca netimbrată a acțiunii formulate de reclamantă,

constatând că deși legal citată cu mențiunea timbrării recursului reclamanta nu

a îndeplinit obligația de plată până la termenul stabilit, aplicându-i-se dispozițiile

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.

Împotriva acestei sentințe

considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamanta SC V. SA.

Recurenta a susținut că,

în mod greșit instanța a dispus anularea ca netimbrată a acțiunii, deoarece societatea

fiind în insolvență nu putea fi obligată la plata taxei de timbru și a timbrului

judiciar.

Recurenta a mai susținut

și că în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 156 C. proc. civ. prin aceea

că, deși reclamanta a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, totuși instanța

a trecut la soluționarea cauzei și a anulat acțiunea ca netimbrată.

Recursul este fondat și

va fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Potrivit art. 77 din Legea

nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenței „toate acțiunile introduse

de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor prezentei

legi, inclusiv pentru recuperarea creanțelor, sunt scutite de taxe de timbru”.

Așa fiind, în mod greșit

instanța de fond a dispus anularea acțiunii formulate de reclamanta SC V. SA ca

netimbrată.

În ce privește critica

referitoare la cererea de lipsă de apărare formulată de reclamantă, urmează să se

constate că și aceasta este întemeiată, deoarece potrivit art. 156 alin. (1) C.

proc. civ. „când instanța refuză amânarea judecății pentru lipsă de apărare, va

amâna la cererea părții pronunțarea, în vederea depunerii de concluzii scrise.

Cum instanța nu a admis

cererea de lipsă de apărare formulată de reclamantă și nici nu a amânat pronunțarea

deciziei pentru depunerea de concluzii scrise, motivul de recurs va fi admis.

În consecință, față de

cele ce preced, recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată iar cauza ca

fi trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de SC V. SA Baia Mare împotriva încheierii nr. 15 din 17 ianuarie 2011 a Curții

de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre

rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 octombrie

2011.